ICCJ. Decizia nr. 578/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 578/2009
Dosar nr. 9061/1/200.
Şedinţa publică din 4 februarie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 80 din 19 mai 2008, Curtea de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul V.I. şi a obligat pârâta A.N.S.V.S.A. să-i acorde concediul legal de odihnă aferent anilor 2006-2007 până la sfârşitul anului în curs şi să-i plătească 10.000 lei daune morale, precum şi la 1.250 lei, cheltuieli de judecată.
S-a reţinut pentru aceasta că în perioadele planificate reclamantul nu a efectuat concediul de odihnă, dată fiind lipsa de personal, şi nici nu a fost reprogramat pentru o altă perioadă.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta A.N.S.V.S.A., recurs admis prin Decizia civilă nr. 3633 din 22 octombrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a casat sentinţa şi pe fond, respinsă acţiunea reclamantului V.I. ca nefondată.
Instanţa de fond a reţinut că cel puţin pentru anul 2006, dat fiind volumul foarte mare de muncă cât şi lipsa forţei de muncă, reclamantului i s-a aprobat efectuarea concediului de odihnă în perioada22 noiembrie -31 decembrie 2007. S-a mai reţinut că în aceeaşi situaţie s-au aflat şi ceilalţi medici veterinari de la P.I.F. Halmeu care şi-au exprimat opţiunea pentru efectuarea integrală a concediului de odihnă.
În ce priveşte concediul de odihnă pentru anul 2007, reclamantul a efectuat toate cele 25 zile cuvenite, în perioada 11 august - 12 septembrie 2008.
Împotriva acestei decizii, V.I. a formulat la 4 noiembrie 2008, contestaţie în anulare, susţinând că hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este rezultatul unei greşeli materiale.
Cum însă contestatorul s-a mărginit la a face această afirmaţie nesusţinută de nici o motivare, contestaţia în anulare urmează a fi respinsă, Curtea fiind în imposibilitate de a analiza în ce măsură sunt sau nu îndeplinite cerinţele art. 318 C. proc.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de V.I., împotriva Deciziei nr. 3633 din 22 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 542/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 584/2009. Contencios → |
|---|
