ICCJ. Decizia nr. 5781/2009. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5781/2009
Dosar nr. 7737/1/2009
Şedinţa publică din 15 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererile înregistrate la C.S.M., petenţii S.P.D., B.R., P.V.R., B.A. şi F.G., în calitate de procurori la Tribunalul Sălaj au solicitat punerea în executare a sentinţei civile nr. 2432 din 10 decembrie 2007 a Tribunalului Sălaj, definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 1304/R/2009 a Curţii de Apel Cluj, în sensul recunoaşterii gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea cererii, petenţii au arătat că prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă menţionată, s-a constatat existenţa unei discriminări, în raport cu procurorii ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul D.I.I.C.O.T. şi D.N.A.
Prin Hotărârea nr. 1496 din 10 septembrie 2009, Plenul C.S.M. a respins cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, C.S.M. a constatat că prin OUG nr. 56/2009 au fost introduse noi dispoziţii în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, art. 75 şi art. 78 fiind completate cu câte un nou alineat, alin. (11)1 respectiv alin. (9)1, cu următorul cuprins: „de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. sau în cadrul D.N.A. îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei".
S-a mai reţinut că modificarea legislativă a fost necesară în contextul în care, deşi practica constantă a C.S.M. este în sensul de a respinge cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă a admis toate recursurile formulate în această materie, recunoscând recurenţilor gradul profesional solicitat, situaţie care a creat discriminare în rândul procurorilor, ajungându-se ca, pentru aceeaşi muncă depusă, colegi de birou să fie salarizaţi diferit, fără o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Împotriva Hotărârii nr. 1496 din 10 septembrie 2004 au exercitat calea de atac a recursului, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, procurorii S.P.D., B.R., P.V.R., B.A., F.G., solicitând anularea ei şi admiterea cererilor de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu luna aprilie 2006.
În motivarea recursului s-a susţinut că prin adoptarea acestei hotărâri se încalcă flagrant dispoziţiile art. 6 alin. (1) din C.E.D.O., executarea unei hotărâri făcând parte din proces în sensul acestui text al Convenţiei, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa C.E.D.O.
În opinia recurenţilor, singura modalitate prin care autorităţile statale pot proceda la punerea în executare a dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti irevocabile în ceea ce priveşte plata pentru viitor a diferenţelor salariale dintre indemnizaţiile de care au beneficiat şi cele ale procurorilor care activează în cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. este aceea a recunoaşterii în favoarea lor a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, susţin recurentele, motivarea hotărârii atacate nu este de natură să înlăture încălcarea dispoziţiilor C.E.D.O. În opinia acestora, ordonanţa de urgenţă prin care, în opinia C.S.M., se înlăturăsituaţia discriminatorie care a stat la baza pronunţării hotărârii judecătoreşti, nu poate afecta drepturile ce le-au fost stabilite prin sentinţa civilă nr. 2632/2007 a Tribunalului Sălaj, deoarece într-o atare situaţie s-ar ajunge la o încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie care protejează dreptul de proprietate al resortisanţilor statelor semnatare.
Din examinarea actelor dosarului a rezultat că recursul nu este fondat, pentru argumentele în continuare arătate:
Recurentele îşi desfăşoară activitatea ca procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Nici una dintre recurente nu a susţinut vreun examen sau concurs de promovare în funcţii de execuţie pentru a obţine gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici nu a fost numită în structurile D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., conform procedurii speciale legal reglementată în acest sens, pentru a dobândi în această modalitate respectivul grad profesional.
Prin sentinţa civilă nr. 2592/84/2007, pronunţată de Tribunalul Sălaj şi devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1304/R/2009 a Curţii de Apel Cluj recurentelor le-au fost acordate despăgubirile solicitate, constând în diferenţele salariale dintre indemnizaţiile de care beneficiază şi cele ale procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., ca urmare a constatării unei situaţii discriminatorii în sensul art. 2 alin. (1) - (3) şi (6) din OUG nr. 137, creată prin sistemul de salarizare instituit prin OUG nr. 27/2006, iar obligaţia de plată a acestora a fost stabilită în sarcina unităţilor de Parchet care au fost chemate în judecată.
Punerea în executare a acestei hotărâri judecătoreşti nu implică în nici un caz recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu nesocotirea prevederilor legale incidente în materie şi fără a se parcurge etapele prevăzute de lege pentru promovarea dintr-un grad profesional în gradul profesional următor, cum pretind recurentele.
Totodată, respectiva hotărâre nu a fost pronunţată în contradictoriu cu C.S.M., astfel încât nici din această perspectivă nu se poate pune în discuţie un eventual refuz privind punerea ei în executare, pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 6 din C.E.D.O. şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceasta neputând fi reţinută.
În consecinţă, constatând legalitatea hotărârii atacate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.P.D., B.R., P.V.R., B.A. şi F.G., împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1496 din 10 septembrie 2009, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5777/2009. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5805/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
