ICCJ. Decizia nr. 644/2009. Contencios. Anulare acte emise de BNR. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 644/2009
Dosar nr. 3230/2/2008
Şedinţa publică din 6 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC R.E. SRL Sibiu a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta B.N.R., anularea Hotărârii nr. 10 din 6 mai 2008 a consiliului de administraţie al B.N.R. şi a ordinului nr. 17 din 20 februarie 2008 al vicepreşedintelui B.N.R., ordin prin care s-a dispus suspendarea totală, pe o perioadă de 30 de zile a autorizaţiei acordate reclamantei de către B.N.R.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că măsura luată de B.N.R. este disproporţionată faţă de neajunsurile constatate, majoritatea de ordin procedural şi de organizare, şi remediate încă din timpul controlului.
A apreciat că mai judicioasă ar fi fost aplicarea unei amenzi.
Prin întâmpinare, pârâta B.N.R. a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, menţionând neregulile constatate de către organele de control ale pârâtei la punctele de schimb valutar ale reclamantei şi apreciind că individualizarea sancţiunii aplicate reclamantei s-a efectuat în raport cu numărul mare de încălcări, ale reglementărilor legale în materie şi în funcţie de gravitatea acestora.
Prin sentinţa civilă nr. 2163 din 3 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a decis anularea, ca netimbrată, a acţiunii reclamantei.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta, deşi legal citată cu menţiunea de a timbra acţiunea potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, nu a timbrat acţiunea până la termenul când s-a judecat cauza.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a anulat acţiunea ca netimbrată, în condiţiile în care reclamanta a solicitat prin fax amânarea judecăţii cauzei.
A considerat că prima instanţă trebuia să amâne fie judecarea cauzei, fie pronunţarea hotărârii pentru a da posibilitatea reclamantei să depună concluzii scrise şi să trimită la instanţă dovada achitării taxei de timbru.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect prima instanţă a anulat acţiunea ca netimbrată şi că amânarea pronunţării pentru a da posibilitatea reclamantei să depună concluzii scrise nu se justifică în cauză, deoarece cererea de chemare în judecată nu s-a judecat întrucât nu a fost timbrată.
Examinând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de recurs invocate de recurentă şi din oficiu, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, din considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, la momentul înregistrării acţiunii sau cererii, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la termenul de judecată, neîndeplinirea acestei obligaţii fiind sancţionată cu anularea acţiunii sau a cererii.
În cauză, reclamanta a fost citată pentru termenul din 3 septembrie 2008 cu menţinerea de a depune taxă judiciară de timbru în valoare de 8 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,6 lei (fila 22 dosar fond) şi întrucât nu şi-a îndeplinit obligaţia până la termenul de judecată, în mod corect prima instanţă a aplicat sancţiunea anulării acţiunii prevăzută de textul de lege evocat.
Cu toate că în cuprinsul cererii de amânare a judecării cauzei formulată de reclamantă şi trimisă prin fax instanţei de fond se face menţiunea că se anexează „taxa judiciară şi timbru judiciar", în realitate dovada achitării taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar a fost expediată mai târziu şi a ajuns la instanţă pe data de 4 septembrie 2008, adică în ziua următoare pronunţării hotărârii.
Prin urmare, la data pronunţării hotărârii, nu exista la dosarul cauzei dovada timbrării acţiunii, astfel că instanţa de fond a aplicat o hotărâre conformă cu dispoziţiile legale în materie.
Cât priveşte critica recurentei potrivit căreia prima instanţă a greşit întrucât nu a acordat termen pentru lipsă de apărare şi nu a amânat pronunţarea pentru că reclamanta să depună concluzii scrise, Înalta Curte constată că nici acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Potrivit art. 156 C. proc. civ. instanţa va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată, iar când instanţa refuză amânarea judecăţii pentru acest motiv, va amâna, la cererea părţii, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Înalta Curte observă că prima instanţă nu se afla în ipoteza de a amâna pronunţarea pentru a se depune concluzii scrise, chiar dacă reclamanta ar fi solicitat în mod expres acest lucru, întrucât cauza nu s-a judecat pe fond.
Excepţia de netimbrare a cererii de chemare în judecată fiind o excepţie absolută şi dirimantă determină obligaţia instanţei de a se pronunţa cu prioritate asupra acesteia, neavând posibilitatea de a soluţiona cauza în fond fără ca acţiunea să fie legal timbrată.
În concluzie, constatând că recursul declarat de reclamantă este nefondat.
Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., îl va respinge, ca atare, şi va menţine sentinţa civilă atacată ca fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC R.E. SRL Sibiu împotriva sentinţei civile nr. 2163 din 3 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 641/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 648/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
