ICCJ. Decizia nr. 907/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 907/2009

Dosar nr. 1002/32/2007

Şedinţa publică din 18 februarie 2009

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 157 din 10 decembrie 2007, Curtea de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta Ţ.L. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, SC F.I.S.E.E.S. SA Bucureşti, S.I.S.E.E. Moldova şi S.T., a dispus anularea Hotărârii nr. 201 din 1 august 2007 pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în Dosarul nr. 97/2007, a trimis cauza spre rejudecare şi a respins ca prematur formulată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

În motivarea sentinţei se reţine că la data de 5 martie 2007 reclamanta a formulat o petiţie către C.N.C.D. prin care a sesizat unele fapte de discriminare la care a fost supusă de directorul S.I.S.E.E. Moldova, pârâtul S.T. – petiţie înregistrată sub nr. 1859 din 5 martie 2007, formându-se Dosarul nr. 97/2007; C.N.C.D. a pronunţat hotărârea nr. 201 din 1 august 2007, privind soluţionarea acestei petiţii, dispunând următoarele: a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a domnului S.T. şi excepţia referitoare la identitatea de părţi, de cauză şi de obiect dintre Dosarele nr. 2893/110/7416/2006 depus la Tribunalul Bacău şi Dosarul nr. 97/2007 depus la C.N.C.D – stabilind că petenta nu se putea adresa consiliului decât după pronunţarea instanţei judecătoreşti, a respins excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea plângerii cu motivarea că soluţionarea acestei petiţii presupune administrarea de probe care ţin de fondul cauzei – ceea ce în contextul dat nu era posibil – şi a clasat petiţia.

Instanţa de fond a apreciat că Hotărârea nr. 201 din 1 august 2007 este nelegală, deoarece C.N.C.D. a soluţionat greşit atât excepţia necompetenţei materiale, cât şi excepţia de litispendenţă, stabilind în mod neîntemeiat că există identitate de părţi, obiect şi cauză cu Dosarul nr. 2893/110/2006 al Tribunalului Bacău şi că acest fapt constituie un impediment procedural dirimant în soluţionarea petiţiei reclamantei, nefiind posibilă nici măcar verificarea propriei competenţe materiale a consiliului, deoarece acest fapt ar presupune administrarea de probe ce ţin de fondul cauzei.

În consecinţă, instanţa de fond a retrimis cauza autorităţii pârâte, pentru a pronunţa o hotărâre conform OG nr. 137/2000, după ce în prealabil consiliul va hotărî asupra excepţiei de necompetenţă materială, în funcţie de conţinutul sesizării.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs atât reclamanta Ţ.L., cât şi pârâţii S.T., SC F.I.S.E.E.S. SA – S.I.S.E.E. Moldova" şi SC F.I.S.E.E.S. SA.

În recursul său, reclamanta Ţ.L., susţine că în mod greşit i-a fost respinsă ca prematură cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, fiind încălcate prevederile art. 274 C. proc. civ., din moment ce hotărârea atacată a fost anulată, iar pârâţii „au căzut în pretenţii", adică au pierdut procesul.

Recurentul S.T. critică sentinţa instanţei de fond atât pentru faptul că nu a fost soluţionată excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, cât şi pentru motivul că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia de litispendenţă în raport de Dosarul nr. 2893/110/2006 aflat pe rolul Tribunalului Bacău. Se susţine că în cadrul plângerii formulate la C.N.C.D. recurentul, director al SC F.I.S.E.E.S. SA, nu a fost reclamat ca persoană fizică, obiectul petiţiei constituindu-l Decizia nr. 601 din 31 octombrie 2006 prin care contestatoarea a fost sancţionată cu reducerea salariului de bază de 10% pe o durată de 3 luni, iar instanţa de fond a dispus în mod greşit introducerea sa în cauză.

Recurenta SC F.I.S.E.E.S. SA – S.Î.S.E.E. Moldova" a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că în mod greşit a fost respinsă excepţia de litispendenţă, între cauza ce a format obiectul petiţiei către C.N.C.D. şi cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2893/110/ 7416 al Tribunalului Bacău existând identitate de părţi, obiect şi cauză (temei). Aceeaşi recurentă critică sentinţa instanţei de fond şi pe motivul lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S.T.

La rândul său, SC F.Î.S.E.E.S. SA a invocat, ca motive de recurs, lipsa calităţii sale procesuale pasive şi greşita soluţionare a excepţiei de litispendenţă. Această recurentă arată că reclamanta-intimată Ţ.L. nu este angajata sa, ci a S.Î.S.E.E. Moldova – care a emis şi Decizia nr. 583 din 24 august 2007, atacată de reclamantă la C.N.C.D.

Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, ce se încadrează din punct de vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Prin petiţia cu nr. 1859 din 5 martie 2007 petenta Ţ.L., angajată la SC F.I.S.E.E.S. SA – S.Î.S.E.E. Moldova, susţine că a fost discriminată la locul de muncă printr-o serie de măsuri ce au condus la restrângerea activităţii sale, fiind exclusă de la o serie de proiecte şi favorizată o altă angajată, D.B. – fostă colegă a directorului T.S. –, fiind sesizat astfel C.N.C.D., în temeiul OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare.

În mod corect, instanţa de fond a constatat că autoritatea pârâtă nu şi-a îndeplinit obligaţia de a da o rezolvare cererii reclamantei, limitându-se la a constata că există o pretinsă litispendenţă (situaţie reglementată de art. 163 C. proc. civ.) între acea cerere şi un litigiu aflat pe rolul Tribunalului Bacău, iar petenta ar trebui să aştepte soluţionarea acelui litigiu; de asemenea, consiliul a refuzat să stabilească fie şi împrejurarea dacă faptele reclamate sunt de competenţa sa, susţinând că nu poate administra probe ce ţin de fondul cauzei. În aceste condiţii, cauza a fost retrimisă consiliului, pentru ca acesta să pronunţe o hotărâre în conformitate cu atribuţiile sale jurisdicţionale şi, abia ulterior, legalitatea şi temeinicia acelei hotărâri să fie discutate, într-o eventuală cale de atac. Nimic nu împiedică consiliul să-şi analizeze competenţa în baza art. 2 din OG nr. 137/ 2000.

Excepţia de litispendenţă a fost în mod corect respinsă de instanţă, deoarece nu poate să existe identitate de cauză (temei juridic), conform art. 163 C. proc. civ., între o cerere întemeiată pe OG nr. 137/2000 şi o cauză aflată pe rolul Tribunalului Bacău, ca litigiu de muncă, astfel că autoritatea pârâtă nu se putea deroba de analizarea petiţiei invocând acest impediment procedural.

Totodată, vor fi respinse în această fază procesuală motivele de recurs referitoare la lipsa calităţii procesuale pasive a unor pârâţi, calitatea acestora urmând a fi stabilită de Colegiul Director al C.N.C.D. cu ocazia analizării plângerii nr. 1859 din 5 martie 2007 şi numai după soluţionarea cu prioritate a excepţiei de necompetenţă materială, în raport de prevederile art. 2 din OG nr. 137/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte aspectul cheltuielilor de judecată solicitate de recurenta Ţ.L., soluţia instanţei de fond este corectă, deoarece retrimiterea cauzei la C.N.C.D. nu înseamnă „pierderea procesului de către pârâţi", astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 274 C. proc. civ. Aceste cheltuieli vor putea fi cerute ulterior de reclamantă, în funcţie de soluţia definitivă ce se va da plângerii sale.

Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv recursul declarat de SC F.I.S.E.E.S. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 157 din 10 decembrie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursurile declarate de Ţ.L., de SC F.I.S.E.E.S. SA – Electrica Moldova şi de S.T. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 907/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs