ICCJ. Decizia nr. 908/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 908/2009
Dosar nr. 5975/1/200.
Şedinţa publică din 18 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulate de un număr de 87 de procurori din cadrul D.I.I.C.O.T., recurentul C.C.N. fiind menţionat la poziţia nr. 78 în enumerarea din hotărâre.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în motivarea hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a adus următoarele argumente.
- procurorii vizaţi de hotărâre au grad profesional corespunzător parchetului de pe lângă judecătorii, tribunale sau curţi de apel şi nu au susţinut vreun concurs de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile art. 43 raportat la art. 44, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
- D.I.I.C.O.T. este structură distinctă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, chiar dacă funcţionează în cadrul acestuia, iar numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. în condiţiile speciale ale Legii nr. 508/2004 nu trebuie confundată cu promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile Legii nr. 303/2004.
- prin acordarea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorilor numiţi la D.I.I.C.O.T. ar fi eludate dispoziţiile privitoare la promovarea prin concurs în funcţii de execuţie imediat superioare, care reprezintă „o recunoaştere a performanţelor profesionale ale magistraţilor şi constituie o componentă a carierei acestora, având caracter permanent" şi „reprezintă un drept câştigat cu caracter definitiv în evoluţia carierei profesionale".
- faptul că procurorii de la D.I.I.C.O.T. sunt salarizaţi corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu le conferă de drept gradul profesional corespunzător acestui parchet.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (5) şi (7) din Legea nr. 317/2004, republicată şi al dispoziţiilor art. 299 şi următoarele C. proc. civ., N.C.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând ca instanţa prin hotărârea ce va pronunţa să anuleze această hotărâre şi să constate că a dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 1 noiembrie 2005, data numirii în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T., Structura Centrală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin motivele de recurs formulate, recurentul N.C.C. susţine următoarele:
- prin Ordinul nr. 2227 din 3 noiembrie 2005 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost numit în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, începând cu data de 1 noiembrie 2005 şi a dobândit de drept gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- promovarea sa la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, s-a făcut pe o perioadă nedeterminată şi reprezintă o promovare în funcţie, urmare a constatării de către Consiliul Superior al Magistraturii a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 508/2004 coroborat cu dispoziţiile art. 100, alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor în vigoare la acea dată.
- la data promovării, legea nu condiţiona numirea de promovarea unui examen sau interviu.
- în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea la D.I.I.C.O.T., Serviciul Central, a îndeplinit acte procesuale şi procedurale ce intrau în competenţa acestei structuri, beneficiind în fapt şi în drept de statutul şi remuneraţia unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, republicată, la data încetării activităţii în cadrul D.I.I.C.O.T., procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii, însă nu se precizează că procurorul ar pierde un drept câştigat, respectiv gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, structură din cadrul căreia face parte D.I.I.C.O..
Recurentul invocă şi practica recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, indicând mai multe decizii pronunţate de Instanţa supremă prin care unor procurori li s-a recunoscut gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică a hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, invocând următoarele argumente.
- recurentul a fost numit la D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, prin Ordinul nr. 2227 din 3 noiembrie 2005 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar este necesar a se face distincţie între „numirea" procurorilor la D.I.I.C.O.T. şi „promovarea"acestora la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţii pentru care legea prevede condiţii şi proceduri diferite.
- deşi funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. este o structură distinctă, deoarece are personalitate juridică proprie, cu atribuţii, competenţă, organizare şi salarizare stabilite prin lege specială;
- promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, deci, dobândirea gradului profesional corespunzător acestei structuri se poate face numai în condiţiile prevăzute de art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 304/2004, republicată;
- aşa fiind, numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. nu echivalează cu promovarea acestora la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acest lucru realizându-se doar conform dispoziţiilor menţionate din Legea nr. 304/2004, republicată, care sunt aplicabile în temeiul art. 26 din Legea nr. 508/2004;
- dispoziţiile legale referitoare la numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. sunt norme de excepţie, supuse unei interpretări restrictive;
- procurorii numiţi la D.I.I.C.O.T. revin la încetarea activităţii la Parchetul de la care provin, iar nu la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- faptul că sunt salarizaţi pe perioada îndeplinirii funcţiei la D.I.I.C.O.T. corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu le conferă de drept şi gradul profesional corespunzător acestui Parchet.
Cu privire la practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocată de recurent, intimatul susţine că deciziile respective au fost pronunţate în soluţionarea unor recursuri, şi nu a unui recurs în interesul legii, astfel că neconstituind o dezlegare la o problemă de drept supusă judecăţii, nu au caracter obligatoriu în cauze similare supuse judecăţii.
În şedinţa publică din 11 februarie 2009, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că recurentul şi-a dat demisia din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi a depus în acest sens Decretul pentru eliberarea din funcţie emis de Preşedintele României.
A precizat de asemenea că în aceste condiţii, este lipsit de interes recursul formulat de acesta.
Instanţa analizând conţinutul Decretului pentru eliberarea din funcţie a unui procuror emis la 18 noiembrie 2008, rezultă că într-adevăr recurentul N.C.C. şi-a dat demisia din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Parchet la care revenise după încetarea activităţii în cadrul D.I.I.C.O.T., Structura Centrală.
Cum recurentul nu mai are în prezent calitatea de procuror, recursul promovat de acesta împotriva Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care solicita a i se recunoaşte gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este lipsit de interes.
Dreptul pretins nemaifiind un drept actual, nici interesul de a acţiona al recurentului numai este unul actual.
De altfel, plenul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din 9 septembrie 2009 a statuat în acelaşi sens şi anume că sunt îndreptăţiţi să li se recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numai procurorii numiţi de D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. care au părăsit aceste structuri specializate, dar care în prezent ocupă funcţia de procuror sau judecător.
Pentru toate aceste considerente, constatând întemeiată excepţia lipsei de interes invocată, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.C.C. împotriva Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 907/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 909/2009. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
