ICCJ. Decizia nr. 922/2009. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 922/2009
Dosar nr. 9738/1/2008
Şedinţa publică din 19 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 981 din 2 octombrie 2008 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulate de un număr de 26 de procurori din cadrul D.I.I.C.O.T., recurentul Z.C.C. fiind menţionat la poziţia nr. 26 din enumerarea hotărârii.
În motivarea hotărârii Plenul C.S.M. a reţinut că:
- toate recursurile formulate împotriva hotărârilor C.S.M., având acelaşi obiect au fost admise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu motivarea că, în speţă, este vorba de o derogare de la regimul comun privind promovarea şi implicit dobândirea gradului profesional, reglementată prin OUG nr. 43/2002, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost aprobat prin Legea nr. 54/2006, Legea nr. 508/2004 şi Legea nr. 304/2004.
- gradul profesional constituie un element esenţial al carierei magistraţilor, aflat în strânsă legătură cu cariera magistraţilor, iar normele europene în materie subliniază importanţa deosebită a tuturor aspectelor ce ţin de statutul şi cariera magistraţilor, reclamând un minim de garanţii şi o unică autoritate care să decidă asupra promovării magistraţilor;
- nu există o definiţie legală a noţiunii de grad profesional, context în care se apreciază ca riguroasă definiţia pe care C.S.M. a dat-o acestei noţiuni ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcţiona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor";
- în sensul celor expuse, nu se poate aprecia că numirea la care se referă dispoziţiile Legii nr. 304/2004 poate fi echivalată cu promovarea în funcţii de execuţie, respectiv dobândirea gradului profesional, reglementată, imperativ, de Legea nr. 303/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Z.C.C., invocând dispoziţiile art. 312 şi art. 314 C. proc. civ. şi art. 29 din Legea nr. 317/2004, coroborat cu art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004, art. 80 - 88 din Legea nr. 304/2004 şi Legea nr. 508/2004 şi solicitând anularea hotărârii contestate cu consecinţa obligării intimatului C.S.M. să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască gradul profesional corespunzător Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivele de recurs formulate recurentul a susţinut următoarele:
- Numirea sa în funcţie s-a făcut prin Ordinul nr. 1190 din 12 iunie 2008 al Procurorului General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor legale aplicabile, pe perioadă nedeterminată, ceea ce reprezintă o promovare cu îndeplinirea unor condiţii speciale, având acelaşi efect ca şi promovarea realizată în urma unui concurs sau examen, cu consecinţa de a îndeplini acte ce intră în competenţa Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- Pentru funcţiile de execuţie de la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, actele normative în vigoare nu prevăd aceste condiţii, numirea făcându-se în raport de criterii precum pregătirea profesională şi vechimea, evaluate în cadrul unui interviu.
- D.I.I.C.O.T. face parte din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie astfel că urmare a numirii în cadrul acestuia, în conformitate cu procedura reglementată de Legea nr. 508/2004, a dobândit gradul profesional corespunzător acestui Parchet.
S-a invocat de către recurent şi practica constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în această materie.
Analizând recursul declarat de Z.C.C., prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale aplicabile, Curtea îl va admite, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin Legea nr. 508/2004, astfel cum a fost modificată şi completată s-a înfiinţat D.I.I.C.O.T., ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Legea sus-menţionată reglementează modul de numire a procurorilor D.I.I.C.O.T., prin dispoziţii cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcţii de execuţie, reprezentat de Legea nr. 303/2004.
Rezultă aşadar, că nu se poate face confuzie între numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile şi conform procedurii reglementate de Legea nr. 508/2004 şi promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile şi potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 304/2004.
Trebuie precizat însă, că recurentul nu a solicitat promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ci recunoaşterea gradului profesional corespunzător acestui parchet.
De fapt problema pusă în discuţie şi căreia instanţa de control judiciar trebuie să-i dea o rezolvare, vizează acordarea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului Z.C.C. care a fost numit în D.I.I.C.O.T. în condiţiile şi conform procedurii reglementate de Legea nr. 508/2004.
Fiind numit în condiţiile unei legi speciale recurentul a câştigat dreptul de a funcţiona la acest nivel în ierarhia parchetelor, însuşi Plenul C.S.M. definind gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcţiona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor".
Adoptarea unei legi speciale, respectiv Legea nr. 508/2004, de reglementare a condiţiilor şi procedurii de numire în cadrul acestei structuri specializate a unor procurori competenţi, în condiţii derogatorii de la dreptul comun reprezentat de Legea nr. 303/2004 a fost determinată de necesitatea înfiinţării în timp util a unei astfel de structuri, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contextul existenţei unei anumite conjuncturi socio - politice.
Îndeplinind, în condiţiile legii, o funcţie în cadrul unei structuri a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul numit la D.I.I.C.O.T., dobândeşte ipso facto gradul profesional corespunzător acestui parchet.
De altfel, nerecunoaşterea acestui grad profesional ar echivala, în fapt, cu o nerecunoaştere a competenţelor ce îi revin în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice acestei structuri a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cu privire la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în această materie este de menţionat că rolul jurisdicţiei supreme este acela de a regla contradicţiile jurisprudenţei şi de a menţine aceleaşi soluţii în cazuri similare, asigurând o interpretare şi aplicare unitară a legii în scopul evitării unui climat de incertitudine şi insecuritate juridică, cu atât mai mult cu cât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca jurisdicţie civilă în această materie, judecă în primă şi ultimă instanţă.
Având în vedere considerentele expuse Curtea apreciază că hotărârea recurată este nelegală în ceea ce-l priveşte pe Z.C.C., astfel că, în baza art. 312 C. proc. civ., va admite recursul şi va anula Hotărârea nr. 981 din 2 octombrie 2008 a Plenului C.S.M., în ceea ce-l priveşte pe recurent, obligând intimatul C.S.M. să-i recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, emiţând în acest sens o nouă hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Z.C.C. împotriva Hotărârii nr. 981 din 2 octombrie 2008 a Plenului C.S.M.
Anulează hotărârea atacată în ceea ce-l priveşte pe recurent.
Obligă C.S.M. să recunoască recurentului gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 900/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 932/2009. Contencios. Anulare act de control... → |
---|