ICCJ. Decizia nr. 1448/2010. Contencios. Despăgubire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1448/2010
Dosar nr.909/54/2009
Şedinţa publică din 12 martie 2010
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentinţa nr. 278 din 9 iulie 2009 a Curţii de Apel Craiova a fost respinsă acţiunea reclamantei M.G.V. în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi OGA. - Preşedinte A.N.R.P., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă şi a fost respinsă acţiunea ca prematur formulată împotriva pârâtului A.N.R.P.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii introductive a reţinut că excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice şi OGA. - Preşedinte A.N.R.P. este întemeiată, întrucât, în raport cu obiectul acţiunii, ce priveşte achitarea despăgubirilor cuvenite reclamantei în temeiul Legii nr. 10/2001 şi Legii nr. 247/2005, aceşti pârâţi nu au calitate procesuală pasivă, conform dispoziţiilor legale aplicabile, ci numai A.N.R.P., precum şi conducătorul Direcţiei pentru acordarea despăgubirilor în numerar, calitate pe care nu o întruneşte persoana fizică chemată în judecată.
Pe fondul cererii introductive, instanţa a reţinut că Legea nr. 247/2005 a stabilit procedura ce trebuie parcursă pentru emiterea titlului de plată şi pentru plata despăgubirilor băneşti în numerar către persoana îndreptăţită, iar din analiza actelor din dosar a rezultat că, în privinţa reclamantei, procedura de valorificare a titlului de despăgubire nu a fost finalizată, în sensul că nu a fost emis titlul de plată pentru a se putea pretinde plata sumei solicitată.
Instanţa a analizat cererea reclamantei şi sub aspectul respectării dreptului la un termen rezonabil de soluţionare a cererii sale şi a constatat că nici sub acest aspect nu sunt îndreptăţite criticile formulate de reclamantă, văzând faptul că cererea de opţiune a acesteia a fost înregistrată în decembrie 2008 şi acţiunea de faţă a fost introdusă în luna aprilie 2009, nefiind depăşit termenul de 6 luni, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând sentinţa pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
Recurenta a arătat faptul că în mod neîntemeiat instanţa de fond a considerat că procedura de valorificare a titlului de despăgubire nu a fost finalizată, întrucât în cauză a fost întocmit raportul de evaluare, iar Comisia pentru stabilirea despăgubirilor a emis în favoarea reclamantei Decizia de despăgubire nr. 3593 din 4 decembrie 2008.
Recurenta a arătat că nu a fost emis titlul de plată, însă acest lucru nu-i este imputabil recurentei-reclamante.
Cu privire la termenul rezonabil reţinut de instanţa de fond în considerentele sale ca fiind nedepăşit, recurenta a arătat că perioada de 6 luni stipulată prin dispoziţiile art. 6 parag. 1 şi art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului este un termen de recomandare şi nu de decădere.
A arătat că a depus la A.N.R.P. cerere pentru emiterea cu prioritate a titlului de plată, însă până în prezent cererea sa nu a fost soluţionată.
A criticat faptul că instanţa de fond a invocat două decizii ale Înaltei Curţi cu titlul de practică judiciară şi a arătat că deciziile arătate au fost pronunţate în anul 2009, iar situaţiile nu sunt identice cu situaţia din cazul de faţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului formulat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că, având în vedere dispoziţia nr. 2573 din 1 septembrie 2008 emisă de Primăria Municipiului Craiova, prin care a fost soluţionat dosarul întocmit în baza notificării nr. 244/2001 şi actele depuse în Dosarul intern nr. 12558/CC, precum şi raportul de evaluare întocmit în acest dosar, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin Decizia nr. 3593 din 4 decembrie 2008, a emis în favoarea recurentei titlul de despăgubiri în cuantum de 2.119.311,92 RON, iar recurenta a formulat la data de 11 decembrie 2008, opţiune pentru primirea de despăgubiri în numerar cu privire la o parte din această sumă, respectiv a solicitat plata sumei de 200.000 RON, iar pentru restul sumei s-a emis titlul de conversie prin Decizia nr. 2269 din 16 decembrie 2008, reprezentând un număr total de 1.919.312 acţiuni la o valoare nominală de 1 RON pentru fiecare acţiune.
Înalta Curte a constatat că, în cauza dedusă judecăţii, în mod corect instanţa de fond a interpretat dispoziţiile legale aplicabile în cauză, întrucât în conformitate cu dispoziţiile art. 181 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările OUG nr. 81/2007 „(1) Titlurile de despăgubire pot fi valorificate de deţinătorii acestora într-una din modalităţile prevăzute în prezenta secţiune, (2) dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 RON, titularul acestuia are posibilitatea să solicite fie realizarea conversiei în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea”, fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acţiuni, parte în numerar, (3) dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă care depăşeşte 500.000 RON, titularul acestuia are două posibilităţi de valorificare a titlurilor de despăgubire, în funcţie de opţiunea sa: a) să solicite primirea exclusiv de acţiuni emise de Fondul „Proprietatea” sau b) să solicite primirea de titluri de plată, în condiţiile art. 141 şi cu respectarea termenelor şi a limitărilor prevăzute la art. 3 lit. h) din lege şi până la concurenţa despăgubirii totale acordate prin titlul sau titlurile de despăgubire, acţiuni emise de Fondul „Proprietatea”, (4) Titlurile de despăgubire se valorifică în termen de 3 ani de la data emiterii, care însă nu expiră mai devreme de 12 luni de la prima şedinţă de tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul „Proprietatea”.
Potrivit art. 182 lit. a) „în cazul prevăzut la art. 181 alin. (2), titularul titlului de despăgubire va proceda astfel: a) dacă optează pentru primirea exclusiv de despăgubiri în numerar, se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la direcţie, care, după reţinerea titlului de despăgubire în original, îi va transfera despăgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existenţei disponibilităţilor financiare”.
Astfel, ca urmare a opţiunii înregistrate la data de 11 decembrie 2008, opţiune pentru primirea de despăgubiri în numerar cu privire la o parte din suma din titlul de despăgubire, respectiv pentru plata sumei de 200.000 RON, urmează să fie emis titlul de plată, în conformitate cu dispoziţiile art. 182 lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările OUG nr. 81/2007, iar apoi plata să fie efectuată în ordinea numerelor de opţiune.
Înalta Curte a constatat, din analiza actelor dosarului, că până în prezent s-a realizat plata în numerar în limita disponibilităţilor financiare corespunzătoare primei tranşe, până la Dosarul de opţiune nr. 03083 din 25 februarie 2008.
Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinţei atacate, în temeiul art. 312 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de M.G. împotriva sentinţei nr. 278 din 9 iulie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1450/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1417/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
