ICCJ. Decizia nr. 1574/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1574/2010
Dosar nr. 7883/1/2009
Şedinţa publică din 18 martie 2010
Asupra cereri de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC E.P. SRL a chemat în judecată pe pârâta C.A.O. de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr. 043 din 8 februarie 2008 emisă de pârâtă şi suspendarea executării deciziei contestate până la soluţionarea pe fond a litigiului.
Reclamanta a arătat că prin Decizia contestată s-a dispus revocarea autorizaţiei sale din 23 decembrie 2003 pentru producerea de produse accizabile.
A apreciat că Decizia contestată este nulă pentru că au fost încălcate dispoziţiile art. 10 alin. (2) lit. f) din Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 416/2007 şi totodată netemeinică întrucât nu menţionează temeiul legal în baza căruia era necesară o nouă autorizare pentru băuturile aromatizate pe bază de vin.
A mai susţinut că reclamanta nu avea obligaţia legală de a anunţă autoritatea cu privire la producerea de băuturi aromatizate pe bază de vin, că societatea a complinit deficienţele constatate în timp scurt şi că nu s-au produs consecinţe fiscale, astfel că măsura revocării autorizaţiei nu este justificată.
Ulterior, reclamanta şi-a completat acţiunea, solicitând constatarea nulităţii absolute a deciziei nr. 043 din 8 februarie 2008 emisă de pârâtă pentru încălcarea competenţei teritoriale a organelor de control.
Prin sentinţa civilă nr. 71/2008 din 10 iunie 2008 Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei şi a anulat Decizia nr. 063 din 7 martie 2008 şi Decizia nr. 043 din 8 februarie 2008 emise de pârâtă.
Recursul formulat de pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost admis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 4010 din 1 octombrie 2009, a fost casată sentinţa recurată şi pe fond respinsă acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Înalta Curte a reţinut că măsura luată de recurentă este legală, iar aprecierea făcută de organul fiscal se înscrie în limitele legii. Cât priveşte împrejurarea că nu s-a produs nici un prejudiciu bugetului statului, nu poate fi avută în vedere la analizarea legalităţii măsurii, aşa cum a procedat prima instanţă, deoarece acest criteriu nu este reţinut de prevederile Cod fiscal în cadrul instituţiei antrepozitului fiscal.
Împotriva deciziei nr. 4010 din 1 octombrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat în termen legal, cerere de revizuire reclamanta SC E.P. SRL, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 din C. proc. civ., prin care s-a solicitat admiterea acestei căi extraordinare de atac şi schimbarea deciziei atacate în sensul respingerii recursului declarat de pârâta D.G.F.P. Bacău - Ministerul Finanţelor Publice – C.A.O. de produse supuse accizelor armonizate împotriva sentinţei civile nr. 71 din 17 iunie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
A învederat reclamanta, prin motivele cererii de revizuire, că prin adresa din 19 decembrie 2007 emisă de Direcţia tehnici de vămuire şi tarif vamal din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor, trimisă SC T. SRL, s-a menţionat procedura de încadrare tarifară a produselor. Autoritatea Naţională a Vămilor face parte din comisia de autorizare a antrepozitelor fiscale, iar fără această încadrare tarifară nu se poate elibera autorizaţia de antrepozit fiscal. Prin adresa mai sus menţionată, Autoritatea Naţională a Vămilor încadrează băutura aromatizată pe bază de vin la codul tarifar 2205.10.10 ce reprezintă vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau substanţe aromatice. În Cod Fiscal la art. 170 vinurile liniştite (pentru care revizuenta deţine autorizaţie de antrepozit fiscal) sunt produsele încadrate la codurile x şi y.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere, printre altele, dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare care se justifică, de regulă, prin aceea că, involuntar, instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, a săvârşit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită prin hotărârea atacată, fir în raport cu materialul existent la data pronunţării hotărârii, fie în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior pronunţării hotărârii.
Cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 teza I din C. proc. civ.descoperirea de înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor - este admisibilă numai în ipoteza în care este instanţa a pronunţat hotărârea în lipsa unor înscrisuri, imposibil de prezentat, care, dacă erau cunoscute instanţei, ar fi fost de natură să determine o altă soluţie în litigiu. În cauză însă, înscrisul invocat de revizuenta, respectiv adresa din data de 19 decembrie 2007 emis de Direcţia tehnici de vămuire şi tarif vamal din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor, nu se încadrează în cerinţele art. 322 pct. 5 teza I din C. proc. civ., întrucât acesta a fost depus în dosar de reclamantă şi a fost reţinut de instanţa de fond. Instanţa de recurs, cum rezultă din considerentele deciziei nr. 4010 din 1 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a examinat la rândul ei acest înscris şi a considerat că nu este relevant, cu motivarea că el se referă la încadrarea tarifară a produselor, este emis de Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia tehnică de vămuire şi nu de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi nu are legătură cu autorizaţia de antrepozit fiscal prevăzută de Cod Fiscal
În aceste condiţii, se va dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei nr. 4010 din 1 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, formulată de reclamanta SC E.P. SRL din comuna T. judeţul Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC E.P. SRL împotriva deciziei nr. 4010 din 1 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1582/2010. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1571/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
