ICCJ. Decizia nr. 1575/2010. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1575/2010

Dosar nr. 6786/1/200.

Şedinţa publică din 18 martie 2010

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul Baroul Bacău din cadrul U.N.B.R. a formulat contestaţie împotriva răspunsului administrativ nr. 2145/IJ/1717/SIJ din 27 iulie 2009 emis de Inspecţia Judiciară – Serviciul de Inspecţie pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea actului administrativ contestat şi dispunerea măsurii trimiterii în faţa Comisiei de Disciplină pentru judecători, a judecătorilor care au organizat, instigat şi participat la greva magistraţilor din zilele de 9, 10 iulie 2009, nominalizaţi în cerere.

În motivarea cererii sale, reclamantul arată că este nemulţumit de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară i-a soluţionat plângerea.

Astfel, se invocă nulitatea acelui răspuns, prin aceea că nu s-au îndeplinit condiţiile de validitate referitoare la întocmirea, verificarea, constatarea şi trimiterea acestui răspuns, solicitându-se identificarea persoanei care s-a substituit inspectorului şef din cadrul Inspecţiei Judiciare şi trimiterea acestei persoane în faţa Comisiei de disciplină pentru gravă neglijenţă în serviciu.

La termenul din 21 ianuarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat din oficiu, în temeiul art. 158 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea acestei cauze, prorogând discutarea excepţiei pentru termenul de la 18 martie 2010.

Excepţia de necompetenţă materială este întemeiată în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Într-adevăr, potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel dacă prin legea specială organică nu se prevede altfel.

Rezultă, aşadar, că potrivit acestor dispoziţii legale competenţa materială de fond este reglementată în funcţie de poziţionarea autorităţii publice emitente a actului contestat în sistemul autorităţii publice şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei, datoriei vamale care face obiectul respectivului act.

În speţă, în raport de obiectul cererii, competenţa se stabileşte după primul criteriu, respectiv după poziţia organului emitent, identic celui stabilit prin normele cu caracter general ale art. 3 pct. 1 coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., revenind, prin prisma acestor dispoziţii legale, curţii de apel.

Sub aspectul competenţei teritoriale, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reclamantul are alegerea între instanţa de la domiciliul său şi cea de la sediul pârâtului.

Prin prisma dispoziţiilor legale sus indicate şi a obiectului litigiului, instanţa competentă a se pronunţa asupra cererii reclamantului este Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, căreia i se va trimite cauza spre competentă soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Trimite contestaţia formulată de Baroul Bacău din cadrul U.N.B.R. împotriva adresei de răspuns nr. 2145/IJ/1717/SIJ din 27 iulie 2009 emisă de Inspecţia Judiciară, Serviciul de Inspecţie pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fisca.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1575/2010. Contencios