ICCJ. Decizia nr. 1698/2010. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1698/2010
Dosar nr. 6408/1/2009
Şedinţa publică din 24 martie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 178/2009 pronunţată la data de 28 mai 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta Comuna Berzasca, reprezentată prin primarul comunei, judeţul Caraş Severin, în contradictoriu cu pârâţii SC M.B. SA, judeţul Caraş Severin, reprezentată de lichidator judiciar SC P.M.A. SPRL Timişoara, M.F.P. şi intervenienta SC P.M.A. SPRL Timişoara şi a dispus anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 28 iulie 2005 emis de M.E.C., respectiv pentru suprafaţa de 205.112 mp, menţinându-l pentru suprafaţa de 3547 mp.
Cererea de intervenţie formulată de SC P.M.A. SPRL, a fost respinsă prin aceeaşi sentinţă de către instanţa de fond.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că pârâta SC M.B. SA este titulara dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de numai 3547 mp situată pe raza Comunei Berzasca, drept stabilit prin Decretul C.S.R.S.R. nr. 279/1971, iar nu a suprafeţei de 208.659 mp, pentru care a fost emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate a cărei anulare se solicită în prezenta cauză.
Reţine instanţa de fond că pârâta SC M.B. SA nu a produs alte probe din care să rezulte modul în care a dobândit dreptul de proprietate asupra întregii suprafeţe de 208.659 mp pentru care a fost emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate şi a concluzionat astfel ca certificatul a fost emis nelegal, fapt pentru care a dispus anularea în parte a acestuia.
În consecinţă, prima instanţă a respins şi cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei SC M.B. SA de către SC P.M.A. SPRL, lichidator judiciar al pârâtei.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, în termen legal, pârâţii M.E., succesor în drepturi şi obligaţii al M.E.F. şi SC P.M.A. SPRL Timişoara, lichidator al debitoarei SC M.B. SA, ambii criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Pârâtul M.E., prin motivele de recurs formulate, susţine în esenţă că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe excepţia de tardivitate a formulării acţiunii de către reclamantă, în raport de prevederile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, certificatul de atestare a dreptului de proprietate fiind emis la data de 28 iulie 2005, iar acţiunea reclamantei a fost introdusă la data de 18 mai 2007, deci cu depăşirea termenului de un an prevăzut de lege, calculat de la data emiterii actului contestat.
Pe fondul cauzei, recurentul-pârât susţine că certificatul de atestare a dreptului de proprietate ce face obiectul prezentei cauze şi a cărei anulare se solicită, a fost emis la data de 28 iulie 2005 în favoarea SC M.B. SA, în baza art. 1 din HG nr. 834 din 14 decembrie 1991 pentru terenurile pe care această societate le deţinea în patrimoniu, necesare activităţii conforme obiectului ei de activitate, societatea deţinând terenul în suprafaţă de 208.659 mp prin efectul legii, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990.
Prin semnarea procesului verbal de vecinătate de către intimata-reclamantă, susţine recurentul-pârât, aceasta recunoaşte în mod implicit valabilitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC M.B. SA.
Se solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei instanţei de fond, în principal prin respingerea acţiunii ca tardiv formulată, iar în subsidiar ca neîntemeiată. Au fost invocate motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., „instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut", respectiv „instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia".
Recurenta intervenientă SC P.M.A. SPRL, prin motivele de recurs formulate susţine desemnarea excepţiei tardivităţii introducerii acţiunii de către reclamantă, prin nerespectarea termenului de un an (termen de decădere) prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cât şi pe cea a lipsei de interes, intimata-reclamantă neputând face dovada că a fost vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin actul administrativ a cărei anulare o solicită.
Pe fondul cauzei recurenta intervenientă critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, „certificatul de atestare a dreptului de proprietate fiind emis în condiţii de legalitate, terenul în suprafaţă de 208.659 mp aflându-se în proprietatea societăţii de la data înfiinţării acesteia, fiind necesar desfăşurării activităţii acesteia.
În plus, arată recurenta intervenientă, a semnat procesul verbal de vecinătate având ca obiect acest teren şi prin care s-a stabilit linia de hotar dintre imobilele aflate în proprietatea SC M.B. SA şi intimata – reclamantă Comuna Berzasca, judeţul Caraş Severin.
Motivele de recurs formulate nu au fost încadrate de intervenienta - recurentă în vreunul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Intimata-reclamantă Comuna Berzasca, judeţul Caraş Severin a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
Recursurile formulate sunt fondate şi urmează a fi admise în temeiul art. 312 C. proc. civ., potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.
În fapt, Comuna Berzasca prin Primar a chemat în judecată M.E.F. şi pe SC M.B. SA prin lichidator judiciar SC P.M.A. SPRL, solicitând instanţei să dispună anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis la 27 mai 2005 în favoarea SC M.B. SA, certificat emis pentru suprafaţa de 208.659 mp teren.
Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 „pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1) dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului, verbal de conciliere, după caz".
În forma actuală, modificată prin Legea nr. 262/2007, textul art. 11 alin. (2) dă posibilitatea şi terţilor interesaţi de a contesta legalitatea unui act administrativ, termenul de un an urmând a fi calculat şi de la data la care aceştia au luat cunoştinţă prin orice mijloace, de emiterea actului administrativ individual pe care au interesul să îl conteste.
Intimata-reclamantă, terţ în raport cu actul administrativ a cărei anulare o solicită, avea cunoştinţă despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC M.B. SA de la data de 28 iulie 2005, astfel încât momentul luării la cunoştinţă coincide cu cel al emiterii actului administrativ.
Rezultă acest lucru din faptul că, astfel cum corect susţin cei doi recurenţi, intimata-reclamantă a semnat şi vizat procesul-verbal de vecinătate prin care s-au stabilit potrivit planului cadastral, vecinii şi limitele de hotar (proces verbal, încheiat la 9 mai 2003, dosar fond).
Totodată, trebuie reţinut şi faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis pe baza documentaţiilor întocmite de Comisia constituită la nivelul societăţii comerciale şi avizate de organele teritoriale de specialitate, O.C.O.T. şi D.U.A.T., fiind efectuate măsurători topo cadastrale pentru stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul SC M.B. SA, terenuri ce se aflau pe raza comunei Berzasca.
Potrivit actului de la dosar, societatea titulară a certificatului de atestare a dreptului de proprietate achită Primăriei comunei Berzasca impozitele pentru clădirile şi terenurile ce le deţine.
Deci contrar celor susţinute de intimata-reclamantă, susţineri însuşite în mod eronat de instanţa de fond, aceasta nu a luat la cunoştinţă despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate la data de 30 ianuarie 2007, când li s-a solicitat de către administratorul judiciar al societăţii să nu efectueze înregistrări cu privire la imobilele societăţii, inclusiv pentru acel teren, fără aprobarea sa.
Intimata-reclamantă a avut cunoştinţă şi a participat practic la toate procedura de elaborare a documentaţiei necesare pentru elaborarea certificatului, aşa încât îi era cunoscut certificatul de atestare a dreptului de proprietate chiar de la momentul eliberării lui.
În raport de această dată, 28 iulie 2005 plângerea prealabilă adresată M.E.C. la data de 6 februarie 2007 şi urmată de introducerea acţiunii la instanţă la data de 18 mai 2007, s-au făcut cu depăşirea termenelor prevăzute de Legea contenciosului administrativ, 6 luni, prevăzut de art. 7 alin. ultim. şi respectiv un an prevăzut de art. 11 alin. (2) din lege.
Aşa fiind cum rezolvarea excepţiilor tardivităţii îndeplinirii plângerii prealabile şi a introducerii acţiunii, prin respingerea acestora, dată de instanţa de fond este una greşită, urmează a se admite recursurile declarate de pârâta M.E. şi intervenienta SC P.M.A. SPRL Timişoara şi a se modifica în tot sentinţa atacată în sensul că se va respinge acţiunea ca tardiv formulată, ca o consecinţă urmând a se admite şi cererea de intervenţie formulată de intervenientă.
În raport de soluţia dată în recurs, apare ca inutilă analizarea celorlalte motive de recurs formulate, vizând fondul cauzei, precum şi excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii de către intimata-reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtul M.E. şi intervenienta SC P.M.A. SPRL Timişoara în calitate de lichidator judiciar al pârâtei SC M.B. SA, împotriva sentinţei civile nr. 178 din 28 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea, ca tardiv formulată.
Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta accesorie a SC P.M.A. SPRL Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2010
← ICCJ. Decizia nr. 1697/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1709/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
---|