ICCJ. Decizia nr. 1727/2010. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1727/2010
Dosar nr. 4584/1/2009
Şedinţa publică din 25 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului.
1. Obiectul cererii.
La data de 27 mai 2009 V.G. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 3473 din 14 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care a solicitat schimbarea în tot a acesteia şi menţinerea deciziei civile nr. 102 din 21 ianuarie 1999 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a respins recursul declarat de intimaţii C.J.B. şi SC S. SA, împotriva sentinţei nr. 12/ F din 10 februarie 1998 a Curţii de Apel Braşov.
Cererea a fost formulată în contradictoriu cu intimaţii SC S. SA Braşov şi C.J.B.
2. Motivele cererii de revizuire.
Revizuentul, invocând prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., a precizat că fundamentul cererii de revizuire de faţă îl reprezintă Decizia civilă pronunţată de către Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 2109/197/2008 prin care s-a admis recursul şi s-a respins apelul formulat de SC S. SA Braşov, menţinându-se sentinţa civilă nr. 7252/2008 pronunţată de Judecătoria Braşov, prin care s-a respins cererea de radiere a dreptului său de proprietate.
3. Soluţiile pronunţate în cauză.
Reclamantul V.G. a sesizat Curtea de Apel Braşov cu o acţiune în contencios administrativ, îndreptată împotriva C.J.B., solicitând anularea deciziei nr. 184 din 14 octombrie 1993 şi a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 19 octombrie 1993, prin care s-a recunoscut SC S. SA Braşov dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 134.282 m.p., întrucât 18.000 m.p. reprezintă proprietatea sa, în baza Legii nr. 18/1991.
În proces a formulat cerere de intervenţie în nume propriu SC S. SA Braşov, care a solicitat rectificarea cărţilor funciare în care fusese înscris dreptul de proprietate al reclamantului.
Atât prima instanţă, cât şi cea de recurs, au reţinut că intervenientei, prin certificatul atacat de V.G., i se recunoscuse dreptul de proprietate şi asupra unei suprafeţe de teren de 16.267 m.p., care se află în proprietatea reclamantului, care-şi înscrisese deja dreptul de proprietate în carte funciară.
Ca urmare, instanţele au anulat în parte certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pentru SC S. SA Braşov.
Prin Decizia nr. 102 din 21 ianuarie1999 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia contencios administrativ, au fost respinse recursurile declarate de C.J.B. şi SC S. SA Braşov împotriva sentinţei civile nr. 12/ F din 10 februarie 1998 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire SC S. SA Braşov, pe considerent că, ulterior acestei decizii, Tribunalul Braşov a pronunţat Decizia civilă nr. 123/R/2006, prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate al intimatului-reclamant V.G. asupra terenurilor înscrise în C.F. Braşov.
S-a mai susţinut că după pronunţarea deciziei civile nr. 123/R/2006 a Tribunalului Braşov, secţia civilă, SC S. SA Braşov a obţinut şi sentinţa civilă nr. 8609 din 30 octombrie 2006 a Judecătoriei Braşov, irevocabilă, prin care s-a dispus radierea dreptului de proprietate al reclamantului V.G. din cele trei cărţi funciare.
Revizuentul a mai precizat că, din moment ce Decizia nr. 102 din 21 ianuarie 1999 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia contencios administrativ, s-a bazat pe existenţa dreptului de proprietate înscris în C.F. printr-o încheiere a Judecătorului delegat la C.F., care a fost radiată, dreptul de proprietate al lui V.G. şi-a pierdut actualitatea.
Ulterior pronunţării de către Curtea Supremă de Justiţie a deciziei nr. 102 din 21 ianuarie 1999, Tribunalul Braşov a pronunţat Decizia nr. 123/R/2 din 27 februarie 2006, irevocabilă, prin care s-a declarat nulitate absolută a Ordinului P.J.B. nr. 23/1993, prin care i-au fost atribuite în proprietate lui V.G., terenurile reclamate.
În temeiul Ordinului nr. 23/1993, la 20 ianuarie 1999, V.G. obţine încheierea de C.F., prin care este înscris în cele trei cărţi funciare dreptul său de proprietate.
După ce hotărârea judecătorească de constatare a nulităţii Ordinului nr. 23/1993, a rămas irevocabilă, SC S. SA Braşov a sesizat Judecătoria Braşov cu o acţiune, în rectificare de C.F., solicitând radierea dreptului de proprietate a lui V.G., din evidenţele funciare.
Prin sentinţa civilă nr. 8.609 din 30 octombrie 2006, rămasă irevocabilă prin respingerea apelului şi recursului, s-a dispus radierea dreptului de proprietate al intimatului-reclamant V.G.
Aşadar prin această hotărâre, a fost modificată încheierea judecătorului delegat din 1999, în sensul respingerii cererii lui V.G.
La data pronunţării deciziei nr. 102 din 21 ianuarie 1999, Înalta Curte Supremă de Justiţie a reţinut preexistenta dreptului de proprietate a lui V.G.
Acest drept de proprietate a lui V.G. se constituie ca urmare a înscrierii sale în cartea funciară ca efect al încheierii judecătorului delegat.
4. Întâmpinarea formulată de intimata SC S. SA împotriva cererii de revizuire.
Intimata solicită respingerea cererii de revizuire în considerarea următoarelor argumente.
Înscrisul nou invocat de către revizuent este ulterior hotărârii atacate cu revizuire; înscrisul invocat de revizuent nu este doveditor.
5. Întâmpinarea formulată de intimatul C.J.B., împotriva cererii de revizuire.
C.J.B. precizează că în condiţiile în care Ordinul nr. 23/1993, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea revizuentului, a fost anulat, Decizia nr. 3473 din 14 octombrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a admis cererea de revizuire având ca obiect schimbarea în tot a deciziei nr. 102 din 21 ianuarie 1999, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie în dosarul nr. 10373/1/2007, în sensul admiterii recursului formulat împotriva sentinţei civile nr. 12/ F din 10 februarie 1998 a Curţii de Apel Braşov, este legală şi temeinică, întrucât dreptul de proprietate, preexistent, al lui V.G. a fost desfiinţat.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă ce se pronunţă asupra cererii de revizuire formulată, în conformitate cu prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
1. Cererea este neîntemeiată.
2. Revizuentul a invocat motivul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., "dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".
3. Revizuentul arată că la data de 26 mai 2009 a intrat în posesia unor înscrisuri hotărâtoare care nu au fost folosite în procesul în care s-a pronunţat Decizia civilă nr. 3473 din 14 octombrie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 10373/1/2007.
Fundamentul cererii îl reprezintă Decizia civilă pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 2109/197/2008 prin care s-a admis recursul şi s-a respins apelul formulat de SC S. SA împotriva sentinţei civile nr. 7252 din 15 iulie 2008 pronunţată de Judecătoria Braşov, prin care s-a respins cererea de radiere a dreptului de proprietate al revizuentului, reţinându-se că acesta are în continuare calitatea de proprietar asupra imobilelor în litigiu.
4. Actul nou invocat de revizuient nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 322 pct. 5 C. proc. civ., deoarece partea a intrat în posesia sa cu mult înainte de a se pronunţa Decizia nr. 3473 din 14 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar faptul că revizuentul nu s-a folosit de act în proces, nu incumbă părţii adverse.
5. Înscrisul nou invocat în cauză nu este doveditor.
Sentinţa civilă nr. 7252 din 15 iulie 2008, pronunţată de Judecătoria Braşov a avut drept obiect contestaţia la titlu împotriva sentinţei civile nr. 8609 din 30 octombrie 2006, solicitându-se a se determina că această ultimă hotărâre judecătorească s-a referit şi la top din C.F. Braşov.
Hotărârea judecătorească invocată de revizuent nu modifică soluţia pronunţată asupra cererii de radiere a dreptului său de proprietate, astfel încât cele susţinute de acesta nu sunt întemeiate.
6. Faţă de acestea, nefiind întrunite prevederile art. 325 pct. 5 C. proc. civ., urmează a se respinge cererea de revizuire ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de V.G. împotriva Deciziei nr. 3473 din 14 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1718/2010. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1728/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
