ICCJ. Decizia nr. 1848/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1848/2010
Dosar nr. 3718/2/2009
Şedinţa publică din 14 aprilie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, la data de 22 aprilie 2009, reclamanţii C.G. şi C.L. au chemat în judecată Ministerul Justiţiei, solicitând constatarea refuzului nejustificat al pârâtului de a le soluţiona cererea de redobândire a cetăţeniei române, precum şi obligarea ministerului ca în maximum 30 de zile de la rămânerea definitivă a sentinţei de a proceda la analizarea solicitării.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că au depus cererea de redobândire a cetăţeniei române în luna decembrie 2008, fără a primi vreun răspuns din partea Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 3524 din 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca rămasă fără obiect şi a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 204,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că solicitarea reclamanţilor a fost soluţionată, în şedinţa Comisiei pentru Cetăţenie din 31 iulie 2009 constatându-se îndeplinirea condiţiilor legale pentru redobândirea cetăţeniei române.
Referitor la cererea de cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat, prima instanţă a redus suma solicitată cu acest titlu de la 1080 lei la 200 lei, motivat de complexitatea cauzei şi munca depusă de avocat.
Împotriva sentinţei au declarat recurs atât reclamanţii C.G. şi C.L., cât şi pârâtul Ministerul Justiţiei, ambele cereri vizând cheltuielile de judecată.
Astfel, reclamanţii au invocat greşita reducere a onorariului de avocat, minimalizându-se astfel activitatea depusă de apărător atât anterior promovării acţiunii, cât şi pe parcursul desfăşurării procesului.
La rândul său, pârâtul a invocat nelegalitatea sentinţei în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ., potrivit cărora pârâtul care recunoaşte pretenţiile la prima zi de înfăţişare nu poate fi obligat la cheltuieli de judecată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Astfel, Curtea reţine că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., culpa procesuală a pârâtului constând în faptul că în momentul introducerii acţiunii, cererea reclamanţilor de redobândire a cetăţeniei române nu era analizată şi soluţionată şi justifica declanşarea procesului.
Nici critica privind cuantumul cheltuielilor de judecată la plata cărora a fost obligat pârâtul nu este întemeiată, suma solicitată ca onorariu de avocat apărând ca nejustificat de mare în raport de activitatea efectivă prestată de apărătorul reclamanţilor în cauza de faţă.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii C.L. şi C.G. împotriva sentinţei civile nr. 3524 din 27 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1835/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1872/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
