ICCJ. Decizia nr. 2033/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Fond

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2033/2010

Dosar nr. 2436/1/2009

Şedinţa publică din 21 aprilie 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 17 martie 2009, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat sub nr. 2436/1/2009 cererea de revizuire a deciziilor civile nr. 121R din 13 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VII civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, şi nr. 688 din 12 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cerere formulată de către petentul T.I., domiciliat în Municipiul Bucureşti, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.

Cererea a fost precizată la data de 17 februarie 2010, la solicitarea instanţei, revizuentul precizând care sunt cele două decizii, pretins a fi contradictorii, motivul de revizuire invocat fiind cel prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivul de revizuire invocat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, potrivit celor ce se vor arăta în continuare.

Prin Decizia civilă nr. 121/R din 13 ianuarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2305 din 8 iunie 2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă, sentinţa prin care admiţându-se în parte contestaţia formulată de T.I. s-a dispus anularea deciziei de pensionare din 15 iulie 2003 emisă de Casa de Pensii a Sectorului 1 Bucureşti şi s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să se stabilească drepturile de pensie ale contestatorului, luându-se în calcul unele sporuri, indemnizaţii prevăzute în adeverinţa din 15 iunie 2001 eliberată de SC C. SA Tricotaje, precum şi indexările şi recorelările acordate prin HG nr. 195/2002, HG nr. 518/2002, HG nr. 614/2003, HG nr. 1006/2003 şi HG nr. 1383/2003, începând cu data de 1 iulie 2001.

Prin sentinţa respectivă s-au respins cererile contestatorului de obligare a intimatei la plata diferenţei provenind din rata inflaţiei pe perioada august 2001 – iulie 2003, precum şi cererea de acordare a daunelor morale.

Prin Decizia civilă nr. 688 din 12 martie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins recursul declarat de reclamantul T.I. împotriva sentinţei civile nr. 3331 din 2 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, sentinţă prin care s-a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamant şi având ca obiect excepţia de nelegalitate a deciziei de pensionare din 17 noiembrie 2006.

Revizuentul susţine că cele două hotărâri judecătoreşti sunt potrivnice şi invocă motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., conform căruia, revizuirea unei hotărâri se poate cere „dacă există hotărâri definitive, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".

Examinând cererea de revizuire prin prisma textului de lege invocat, în raport de conţinutul celor două decizii, se constată că aceasta este nefondată, condiţiile impuse de textul de lege nefiind îndeplinite.

În primul rând nu este vorba „de una şi aceeaşi pricină", pentru că această condiţie presupune întrunirea condiţiilor triplei identităţi, de obiect, cauză şi părţi cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de-a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi, consecinţa în acest caz fiind anularea celei de-a doua hotărâri.

În speţă, obiectul primei cauzei în care s-a pronunţat Decizia nr. 121/R din 13 ianuarie 2005 îl constituie anularea deciziei de pensionare din 15 iulie 2003 emisă de Casa de Pensii a Sectorului 1 Bucureşti, iar în cea de-a doua cauză în care s-a pronunţat, Decizia nr. 688 din 12 martie 2009, obiectul acţiunii l-a constituit rezolvarea unei excepţii de nelegalitate a aceleiaşi decizii de pensionare, excepţie invocată pe calea unei acţiuni, direct la instanţa de contencios administrativ, fapt pentru care a şi fost respinsă ca inadmisibilă.

Deci obiectul cererilor de chemare în judecată, soluţionate irevocabil prin cele două decizii, faţă de care recurentul apreciază că sunt contradictorii, este total diferit.

De altfel, prin deciziile sus-menţionate s-a procedat la respingerea recursurilor declarate împotriva sentinţelor pronunţate de instanţa de fond, între dispozitivele celor două decizii nefiind contrarietate, pentru a putea aprecia că există contrarietate de hotărâri şi subzista cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută doar dacă există hotărâri ale căror dispozitive conţin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, iar hotărârile sunt date în aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, ceea ce nu se regăseşte în speţa de faţă.

Pentru considerentele expuse, revizuirea formulată de revizuentul T.I. privind cele două decizii analizate, este nefondată şi urmează a fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de T.I. împotriva Deciziei nr. 121 R din 13 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, şi Deciziei civile nr. 688 din 12 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2033/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Fond