ICCJ. Decizia nr. 2215/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2215/2010

Dosar nr. 5621/2/2009

Şedinţa publică din 29 aprilie 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 3350 din 20 octombrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta R.N., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, a obligat pârâtul să analizeze cererea reclamantei, de redobândire a cetăţeniei române şi a respins capetele de cerere privind obligarea pârâtului la publicarea în Monitorul Oficial şi la invitarea pentru depunerea jurământului, ca prematur formulată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că termenul care a trecut de la înregistrarea cererii formulate de reclamantă, de redobândire a cetăţeniei române, nu poate fi considerat ca rezonabil, în lipsa oricărei justificări din partea pârâtului.

Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată, avându-se în vedere dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 10 din Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002.

Reţinând că soluţionarea celorlalte două capete de cerere depinde de modul în care va fi soluţionată cererea de redobândire a cetăţeniei, instanţa de fond le-a respins ca prematur formulate.

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (în prezent Ministerul Justiţiei) a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat, în esenţă, că instanţa de fond a ignorat faptul că cererea de redobândire a cetăţeniei române formulate de R.N. (înregistrată sub nr. 3730/RD/2006) a fost soluţionată de Comisia pentru cetăţenie la data de 13 octombrie 2009, primind aviz favorabil, aspect adus la cunoştinţă prin întâmpinarea depusă la dosar. În acest context, a apreciat recurentul că soluţia care se impunea era aceea a respingerii acţiunii ca rămasă fără obiect.

Examinând cauza din perspectiva criticii aduse de recurent, a dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., a probatoriului existent şi a normelor legale incidente în litigiul dedus judecăţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinţei atacate.

Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti este temeinică şi legală, fiind corect argumentată în fapt şi în drept, aşa cum rezultă din considerentele expuse rezumativ în prezenta decizie.

Susţinerea recurentului care vizează punctual soluţionarea cererii reclamantei pentru redobândirea cetăţeniei române, prin avizul pozitiv primit în şedinţa Comisiei pentru cetăţenie din data de 13 octombrie 2009, nu este confirmată prin nicio probă în acest sens.

Nici în materialul probator administrat în faţa instanţei de fond şi nici în faţa Înaltei Curţi, autoritatea recurentă nu a dovedit cu un înscris realitatea acestei afirmaţii, care nu poate fi preluată ca atare de niciuna din instanţe.

Cum singurul motiv de recurs invocat nu subzistă, iar în urma evaluării hotărârii atacate prin prisma dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ. nu reiese vreun aspect de nelegalitate care să poată fi imputat judecătorului fondului, recursul va fi respins.

Văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 3350 din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2215/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs