ICCJ. Decizia nr. 2490/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2490/2010
Dosar nr. 326/1/2010
Şedinţa publică din 12 mai 201.
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 13 ianuarie 2010, SC K.I. SRL Voluntari a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 5735 din 11 decembrie 2009 prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva sentinţei nr. 665 din 18 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti şi a modificat hotărârea în sensul respingerii acţiunii societăţii comerciale.
În motivarea cererii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuenta a invocat soluţionarea greşită a cauzei, instanţa de recurs reţinând în mod eronat inadmisibilitatea acţiunii în raport de împrejurarea că nu s-a urmat procedura specială prevăzută de Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi de prevederile legale ce reglementează calea extraordinară de atac a revizuirii, Curtea va constata netemeinicia cererii, urmând o respinge ca atare.
Astfel, potrivit art. 322 pct. 2 C. proc. civ., text invocat ca temei de drept, revizuirea unei hotărâri dată de instanţa de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Motivul de revizuire susmenţionat vizează inadvertenţele dintre obiectul pricinii supus judecăţii şi ceea ce s-a pronunţat deşi nu s-a cerut, nu s-a pronunţat deşi s-a cerut şi s-a dat mai mult decât s-a cerut.
În sensul acestui text de lege, prin „lucru cerut" se înţeleg numai cererile care au fixat obiectul litigiului, au determinat limitele acestuia şi au stabilit obiectul pricinii supus judecăţii, neputându-se solicita examinarea legalităţii hotărârii.
Or, în cauză, instanţa de recurs a constatat inadmisibilitatea acţiunii, reţinând că în materia bunurilor reţinute de organele vamale susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală există o procedură specială reglementată prin Legea nr. 344/2005, pe care societatea reclamantă nu a urmat-o.
În raport de soluţia exprimată în dispozitivul deciziei şi de motivarea cuprinsă în considerente, Curtea constată că nu se regăseşte motivul de revizuire invocat, legalitatea hotărârii neputând fi pusă în discuţie cu prilejul examinării prezentei cereri.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC K.I. SRL Ilfov împotriva Deciziei nr. 5735 din 11 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2489/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2503/2010. Contencios → |
|---|
