ICCJ. Decizia nr. 2651/2010. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2651/2010
Dosar nr. 258/64/2009
Şedinţa publică din 20 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 115/F din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C.O. SRL Covasna, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plaţi şi Contractare PHARE, şi a dispus anularea Deciziei nr. 60 din 11 martie 2009 şi a Procesului-verbal de constatare din 18 decembrie 2008 emisă, şi respectiv, încheiat de autoritatea pârâtă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Reclamanta a întocmit un plan de afaceri pentru accesarea unor fonduri PHARE în vederea achiziţionării unui microbuz de transport necesar realizării obiectului principal de activitate, constând în proiectarea şi executarea de construcţii civile, instalaţii termice, de apă, canal, electrice, lucrări de reparaţii capitale, amenajări, consolidări şi modernizări ale construcţiilor existente.
În urma analizării planului de afaceri de către Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, a fost încheiat Contractul de finanţare nerambursabilă nr. RO9904.04-2557, iar reclamanta a efectuat demersurile necesare pentru achiziţionarea microbuzului şi a organizat o licitaţie la care au participat trei societăţi comerciale, respectiv SC A.C. SRL, SC A. SRL şi SC T. SRL, fiind declarată câştigătoare oferta depusă de SC A.C. SRL, ca fiind oferta cu preţul cel mai mic.
Ulterior licitaţiei a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare din 28 mai 2004.
În urma controlului efectuat în perioada 30.iunie – 10 iulie 2008, Departamentul pentru Lupta Antifraudă a constatat că licitaţia organizată nu a fost reală, fiind organizată doar formal pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate privind achiziţiile efectuate din fondurile aprobate, întrucât societatea a achiziţionat microbuzul de la SC A.C. SRL anterior datei limită de depunere a ofertei (21 mai 2004), şi anume la data de 14 mai 2004 în baza Contractului de vânzare din 14 mai 2004.
Prin Procesul-verbal de constatare din 18 decembrie 2008 încheiat de Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE s-a consemnat faptul că nu au fost depuse documentele de eligibilitate în termen de 15 zile, aşa cum se prevede în instrucţiunile către ofertanţi şi că microbuzul a făcut obiectul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat anterior datei de depunere a ofertelor şi emiterii raportului de evaluare.
Pe cale de consecinţă, prin procesul-verbal de constatare a fost stabilită în sarcina reclamantei SC C.O. SRL Covasna obligaţia de a restitui suma de 21.849,58 euro, ca urmare a nerespectării legalităţii, conformităţii şi regularităţii utilizării şi administrării fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente.
Prin Decizia nr. 60 din 11 martie 2009, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE din Ministerul Finanţelor Publice a respins, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de SC C.O. SRL Covasna împotriva Procesului-verbal de constatare din 18 decembrie 2008.
Curtea de Apel a reţinut că sunt neîntemeiate aspectele reţinute în procesul-verbal de constatare şi care au justificat stabilirea în sarcina reclamantei a obligaţiei de restituire a sumei de 21.849,58 euro.
În acest sens, instanţa a reţinut că reclamanta a organizat licitaţia pentru achiziţionarea microbuzului, a formulat la data de 21 aprilie 2004 invitaţia de participare la licitaţie şi a prevăzut ca termen limită pentru depunerea ofertelor data de 21 mai 2004, întocmind instrucţiuni pentru participanţi.
În urma evaluării ofertelor depuse de cele 3 societăţi menţionate anterior, a fost declarată câştigătoare oferta depusă de SC A.C.I. SRL şi ulterior a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare din 28 mai 2004 având ca obiect achiziţionarea microbuzului V.T.K. pentru preţul de 22.000 euro.
A reţinut instanţa că este neîntemeiată constatarea organului de control în sensul că nu au fost depuse documentele de eligibilitate, întrucât ofertantul câştigător a depus declaraţia de eligibilitate la data de 20 mai 2004 şi certificatul de cazier fiscal la data de 01 iunie 2004, în termen de 4 zile de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare şi cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut în instrucţiunile de participare la licitaţie, iar microbuzul a fost livrat la data de 21 iunie 2004, conform procesului-verbal de predare-primire.
În ceea ce priveşte existenţa unor relaţii contractuale anterioare între reclamantă şi societatea a cărei ofertă a fost declarată câştigătoare, Curtea de Apel a reţinut că, într-adevăr, între reclamantă şi SC A.C.I. SRL a fost încheiat Contractul din 14 mai 2004 având ca obiect V.T.K. la preţul de 27.494 euro, însă acest contract nu a produs efecte juridice, deoarece preţul nu a fost achitat, aspect care rezultă şi din nota de refuzare din 19 mai 2004, aceste operaţiuni juridice fiind anterioare atât datei de 21 mai 2004 - data limită pentru depunerea ofertelor de participare la licitaţie, cât şi datei de 20 mai 2004 - data la care SC A.C.I. SRL a depus oferta sa de participare la licitaţie.
A mai motivat instanţa că, la pronunţarea soluţiei, a avut în vedere şi contextul economico-social în care s-a desfăşurat procedura de achiziţie, faptul că microbuzul achiziţionat se afla la data pronunţării sentinţei în proprietatea reclamantei, fiind utilizat potrivit destinaţiei pentru care a fost achiziţionat, precum şi finalitatea acordării fondurilor nerambursabile, şi anume încurajarea activităţii societăţilor comerciale.
Împotriva sentinţei civile nr. 115/F din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, care fără a se raporta la vreunul dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304-3041 din C. proc. civ., a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a dat o hotărâre nelegală şi netemeinică.
Astfel, argumentează autoritatea recurentă, instanţa de fond a anulat în mod netemeinic actele atacate, deşi din probele cauzei rezultă că achiziţionarea autovehiculului respectiv s-a făcut în urma unei licitaţii viciate de relaţiile dintre părţi şi prin nerespectarea procedurilor regulamentare.
Societatea comercială intimată a formulat întâmpinare prin care a combătut criticile recurentei şi a susţinut că procedura licitaţiei nu a fost încălcată, societatea comercială depunând documentele necesare la 4 zile după ce a fost declarată câştigătoare şi, pe de altă parte, contractul care fusese încheiat anterior nu produsese efecte juridice.
Recursul este întemeiat.
Aşa cum s-a arătat şi în prezentarea rezumativă făcută mai sus, în cauză, nu sunt contestate constatările consemnate în Procesul-verbal din 25 iulie 2008 şi care se regăsesc şi în Procesul-verbal din 18 decembrie 2008 încheiat de Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, acestea fiind însă interpretate în sensul golirii lor de semnificaţiile juridice reţinute de organele de control.
Astfel, este necontestat că, pentru autovehiculul care a făcut obiectul licitaţiei, a existat anterior un contract de vânzare-cumpărare, în legătură cu care societatea comercială intimată a susţinut, iar instanţa de fond a reţinut, că nu a produs efecte juridice, aşa cum rezultă din nota de refuzare a plăţii din data de 19 mai 2004, astfel că nu se poate vorbi de relaţii contractuale anterioare între părţi.
Concluzia instanţei de fond este nelegală, din moment ce neexecutarea unui contract şi rezilierea acestuia nu are ca efect inexistenţa contractului respectiv şi a relaţiilor contractuale stabilite în baza acelui contract.
Astfel fiind, organele de control au reţinut în mod întemeiat incidenţa dispoziţiilor pct. 2.4.11. – Clauze etice, din Ghidul practic pentru procedurile de contractare PHARE, ISPA şi SAPARD, potrivit cărora, în esenţă, societatea comercială intimată era datoare să informeze autoritatea contractantă în legătură cu relaţiile contractuale anterioare avute cu societatea comercială pe care a declarat-o câştigătoare la licitaţia de achiziţionare a autovehiculului respectiv.
De asemenea, verificarea condiţiilor de eligibilitate a societăţii comerciale declarate câştigătoare la licitaţia pentru achiziţionarea autovehiculului, precum şi încheierea Contractului din 28 mai 2004 s-au făcut în lipsa unor documente care au fost depuse ulterior: cazierul fiscal din 01 iunie 2004, aşa cum reţine, de altfel, chiar instanţa de fond.
Or, potrivit dispoziţiilor Ghidului practic şi anexele generale (PRAG), contractul se semnează cu câştigătorul ulterior certificării eligibilităţii acestuia, care au fost ignorate de către societatea comercială intimată.
Astfel fiind, recursul formulat va fi admis, sentinţa recurată va fi desfiinţată şi, rejudecând cauza, pentru considerentele prezentate mai sus, acţiunea va fi respinsă, actele administrative atacate fiind legale şi temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE împotriva sentinţei civile nr. 115/F din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi respinge acţiunea formulată de reclamanta SC C.O. SRL Covasna, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2652/2010. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 2650/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
