ICCJ. Decizia nr. 2682/2010. Contencios. Litigiu privind achiziţiile publice. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2682/2010
Dosar nr. 11432/2/2009
Şedinţa publică din 20 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 729 din 9 februarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte contestaţia formulată de SC S.C. SRL Bucureşti, lider al asocierii SC S.C. SRL Bucureşti şi SC K.A.E. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii C.N.A.P.M. SA Constanţa şi SC C.C. SRL Bucureşti, a anulat Decizia de atribuire a contractului de achiziţie publică comunicată reclamantei prin adresa din 02 noiembrie 2009 emisă de autoritatea contractantă şi a obligat autoritatea contractantă să procedeze la solicitarea de justificări ofertanţilor ale căror oferte au un preţ neobişnuit de scăzut.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel a reţinut următoarele:
C.N.A.P.M. Constanţa” SA, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire, prin „licitaţie deschisă” a contractului de achiziţie publică, având ca obiect „Asistenţă tehnică pentru elaborarea proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, documentaţiilor de avize, documentaţiei de expropriere, documentaţiei de atribuire pentru Obiectul 2 (bretea de conectare cu DN 39) şi pentru Supravegherea execuţiei lucrărilor de construcţie a Obiectului 1 (Pod rutier peste C.D.M.N. şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces) şi Obiectului 2 (bretea de conectare cu DN 39) aferente proiectului: „Pod rutier la km 0 + 540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces”.
Potrivit procesului-verbal de deschidere a ofertelor, s-a constatat că, până la expirarea termenului legal de depunere a ofertelor, au depus oferte 5 ofertanţi, iar înainte de deschiderea ofertelor toate firmele ofertante au declarat că nu au obiecţiuni legate de documentele licitaţiei sau de modul de organizare şi desfăşurare a acesteia.
Trecându-se la deschiderea ofertelor şi prezentarea lor în ordine alfabetică, după ce toţi ofertanţii au recunoscut integritatea şi inviolabilitatea plicurilor care conţin ofertele, s-a constatat că principalele elemente ale ofertelor, au fost:
- SC C.C. SRL – preţul ofertei 3.493.527,60 RON (832.287,70 euro) exclusiv T.V.A. şi o durată de execuţie de 24+6 luni;
- E. România – preţul ofertei 5.712.205,50 RON (1.360.858,96 euro) şi o durată de execuţie de 50 luni;
- I S.A.J.E.I. SA – preţul ofertei 4.558.988,70 RON (1.086.120 euro) şi o durată de execuţie de 50 luni;
- S.C. Bucureşti preţul ofertei 4.639.591,90 RON (1.105.322,67 euro) şi o durată de execuţie de 50 luni;
- SC T. (companie deţinută de S.T. SA) – preţul ofertei 3.612.631,25 RON (860.662,60 euro) şi o durată de execuţie de 50 luni.
Prin adresa din 02 noiembrie 2009 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, autoritatea contractantă a comunicat reclamantei că, în urma evaluării ofertelor depuse, oferta sa nu a fost declarată câştigătoare, deoarece a întrunit un punctaj inferior în urma aplicării algoritmului de calcul, oferta desemnată câştigătoare fiind cea depusă de SC C.C. SRL, corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor documentaţiei de atribuire şi al cărei preţ este de 3.493.527,60 RON (832.297,70 euro) fără T.V.A.
Reclamanta a susţinut că adresa din 02 noiembrie 2009 încalcă prevederile imperative ale OUG nr. 34/2006 privind conţinutul comunicării deciziei referitoare la rezultatul procedurii, precum şi principiul transparenţei care stă la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, întrucât nu precizează caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei desemnate câştigătoare în raport cu oferta sa, aşa cum impuneau dispoziţiile art. 207 alin. (2) lit. c) din OUG nr. 34/2006, şi nici punctajele acordate propunerii tehnice şi propunerii financiare pe care a elaborat-o, încălcând astfel principiile transparenţei integrităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice în procesul de achiziţie publică, consacrate de art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006.
În raport cu dispoziţiile art. 207 din OUG nr. 34/2006, instanţa a reţinut că din actele dosarului de licitaţie nu rezultă că autoritatea contractantă ar fi întocmit şi un Raport al rezultatului procedurii care să reflecte modul de clasificare a ofertanţilor după evaluare, precum şi punctajele individuale acordate ofertelor, act ce ar fi trebuit să cuprindă în conţinutul său Decizia Comisiei de evaluare, ca act administrativ de natură să producă efecte juridice cu privire la licitaţia organizată.
În raport cu dispoziţiile art. 206 şi următoarele şi art. 213 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, instanţa a reţinut că adresa din 02 noiembrie 2009 nu este motivată, încălcând astfel principiul transparenţei, întrucât nu face altceva decât să comunice Decizia luată în urma evaluării, cuprinzând modul de soluţionare a ofertei, motivul respingerii acesteia şi oferta declarată câştigătoare, fără să conţină şi modul de aplicare a algoritmului de calcul. Sub acest aspect, s-a reţinut că nu reprezintă o motivare a actului administrativ, ci un răspuns la contestaţia formulată de reclamantă, împrejurarea că autoritatea contractantă – prin punctul de vedere întocmit şi transmis reclamantei şi Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor – a comunicat tabelul de punctaj şi faptul că oferta câştigătoare a avut ca avantaj faţă de celelalte oferte valoarea propunerii financiare care a influenţat punctajul total obţinut de către societatea câştigătoare.
A reţinut Curtea de Apel că, prin completarea la contestaţie depusă la dosarul cauzei, reclamanta şi-a retras capătul de cerere prin care solicita obligarea autorităţii contractante să îi comunice punctajele acordate şi respectiv expertizarea ofertei sale şi a ofertei depuse de SC C.C. SRL şi faptul că reclamanta nu a dovedit existenţa vreunei vătămări pe care ar fi suferit-o ca urmare a comunicării actului administrativ emis de către autoritatea contractantă.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că oferta SC C.C. SRL încalcă prevederile imperative în vigoare ale OUG nr. 34/2006 privitoare la ofertele ce pot fi considerate admisibile, întrucât nu respectă cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini, în ceea ce priveşte perioada totală de execuţie a contractului de 50 de luni, Curtea de Apel a reţinut că în procesul-verbal de deschidere a ofertelor durata de execuţie propusă de către SC C.C. SRL de 24+6 luni a fost greşit reţinută, aşa cum rezultă din precizarea făcută de societate la data de 23.09.2009, precum şi din punctul de vedere al autorităţii contractante asupra contestaţiei.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că întrucât oferta desemnată câştigătoare, respectiv cea a SC C.C. SRL, se încadrează în ofertele cu un preţ aparent neobişnuit de scăzut, întrucât în raport cu cele 5 oferte admisibile preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor depuse, instanţa a reţinut că se încalcă principiul nediscriminării şi principiul tratamentului egal care guvernează procedura achiziţiilor publice, deoarece:
- criteriul de atribuire a fost „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, în care ponderea ofertei tehnice a fost de 40%, iar ponderea ofertei financiare de 60%;
- în raport cu dispoziţiile art. 202 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 34/2006 şi ale art. 361 alin. (1) din HG nr. 925/2006 şi luând în considerare faptul că valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este de 1.601.000 euro, iar 4 (patru) din cele 5 (cinci) oferte depuse s-au situat sub pragul de 85% din valoarea estimată a contractului, Curtea de Apel a reţinut că autoritatea contractantă ar fi avut obligaţia de a efectua verificări detaliate în acest sens, obligaţie pe care însă nu şi-a îndeplinit-o în contextul în care oferta declarată câştigătoare, situată sub pragul de 85%) din valoarea estimată a contractului, a avut preţul cel mai mic în raport cu preţul oferit de ceilalţi ofertanţi aflaţi în aceeaşi situaţie.
A mai reţinut Curtea de Apel că evaluarea nu s-a făcut în mod obiectiv, conform factorilor de evaluare şi algoritmului de calcul, întrucât, deşi documentaţia de atribuire conţine factori de evaluare, un algoritm de calcul şi o metodologie de punctare a avantajelor, iar punctajul câştigător a fost de 86,76 puncte, în raport de punctajul obţinut de reclamantă de 85,18 puncte, autoritatea contractantă, analizând „bugetul detaliat” prezentat de ofertanţi, a constatat că ofertele conţin preţuri care sunt rezultatul liberei concurenţe, iar serviciile solicitate nu implică criterii obiective de cuantificare, fiind de natura know-how, ceea ce înseamnă că, în aprecierea acestora, trebuie avute în vedere criterii subiective referitoare la competenţa profesională a experţilor propuşi, experienţa similară, soluţii proprii de abordare şi aplicabilitate.
Instanţa a mai apreciat că dacă autoritatea contractantă solicita clarificări cu privire la aceste aspecte putea să obţină suficiente elemente obiective de evaluare în raport cu factorii de evaluare, algoritmul de calcul şi metodologia de punctare a avantajelor.
În raport cu dispoziţiile imperative ale art. 202 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, a reţinut Curtea de Apel că, în condiţiile în care s-a constatat că preţul ofertat era neobişnuit de scăzut, autoritatea contractantă nu putea, înainte de a solicita detalii şi precizări pe care le considera semnificative cu privire la oferte, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respective, să ia o decizie de acordare a contractului de achiziţie publică unuia dintre cei patru ofertanţi, care a oferit un preţ neobişnuit de scăzut, dar care a oferit preţul cel mai mic, atâta timp cât criteriul de atribuire a fost „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
În concluzie, instanţa a apreciat că au fost încălcate principiile din materia achiziţiilor publice referitoare la garantarea tratamentului egal, nediscriminarea operatorilor economici şi asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante.
A mai reţinut instanţa că nu se poate face aplicarea art. 209 alin. (1) lit. d), alin. (11) şi alin. (2) din OUG nr. 34/2006, întrucât, pe de o parte, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. a)-c) ale art. 209 alin. (1), iar, pe de altă parte, pentru că nu au fost identificate abateri grave de la prevederile legislative care reglementează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului. Totodată, instanţa a reţinut că nu au fost identificate în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) - f) din OUG, părţile necontestând documentaţia de atribuire, ci modul de evaluare a ofertelor, iar prin solicitarea de justificări, autoritatea contractantă nu se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute la de articolul menţionat.
Împotriva sentinţei civile nr. 729 din 9 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta C.N.A.P.M. SA Constanţa, care, fără a se raporta la vreunul dintre motivele prevăzute la art. 304-3041 din C. proc. civ., a susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de fond este netemeinică şi nelegală, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 202 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 şi art. 36 din HG nr. 925/2006.
Astfel, argumentează autoritatea contractantă recurentă, instanţa de fond a apreciat în mod greşit incidenţa dispoziţiilor legale citate mai sus şi a dispus în mod nelegal obligarea autorităţii la solicitarea de justificări ofertanţilor ale căror oferte au un preţ aparent neobişnuit de scăzut.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a combătut criticile formulate în cererea de recurs şi a susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, cerând respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal şi menţinerea Sentinţei civile nr. 729 din 09 februarie 2010.
Recursul este întemeiat.
Într-adevăr, instanţa de fond, admiţând în parte acţiunea şi anulând Decizia de atribuire a contractului de achiziţie publică, a reţinut, în esenţă, că autoritatea contractantă era obligată să invite societatea comercială căreia în urma procedurii de licitaţie, i s-a atribuit contractul de achiziţie publică şi să-i ceară justificări suplimentare cu privire la oferta depusă, care a avut un preţ neobişnuit de scăzut.
Potrivit art. 202 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, „în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv”.
De asemenea, potrivit art. 361 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 34/2006, „(1) În sensul prevederilor art. 202 alin. (1) din OUG, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără T.V.A., reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin 5 oferte care nu se află în situaţiile prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a) – e) şi alin. (2), atunci când preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor respective.
(2) În cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut în sensul prevederilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din OUG
(3) În scopul efectuării verificărilor prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă va solicita ofertantului inclusiv documente privind, după caz, preţurile la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a forţei de muncă, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.
(4) În cazul în care ofertantul nu prezintă informaţiile solicitate sau aceste informaţii nu pot justifica preţul aparent neobişnuit de scăzut, oferta intră sub incidenţa prevederilor art. 36 alin. (1) lit. f).
Deci, din dispoziţiile legale citate mai sus, rezultă că autoritatea contractantă este obligată ca, mai înainte de a respinge ca inadmisibilă o ofertă care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, să solicite ofertantului respectiv, în scris, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi să verifice răspunsurile care justifică preţul respectiv.
Astfel fiind, rezultă că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile legale reţinute de instanţa de fond ca temei legal al soluţiei adoptate, din moment ce oferta societăţii comerciale reclamante nu a fost respinsă ca inadmisibilă.
Potrivit art. 202 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, aceste dispoziţii pot constitui temei legal doar pentru societatea comercială a cărei ofertă a fost descalificată fiind respinsă ca inadmisibilă pentru motivul că ar avea un preţ aparent neobişnuit de scăzut, iar autoritatea contractantă, înainte de a lua Decizia respingerii, nu a cerut detalii şi precizări suplimentare cu privire la ofertă.
Astfel fiind, soluţia adoptată de instanţa de fond este lipsită de temei legal, urmând ca recursul să fie admis, sentinţa atacată să fie desfiinţată şi, rejudecând cauza, acţiunea să fie respinsă potrivit considerentelor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.A.P.M. SA Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 729 din 9 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi respinge acţiunea formulată de reclamantă, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2725/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2654/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
