ICCJ. Decizia nr. 2718/2010. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2718/2010
Dosar nr. 3015/54/2009
Şedinţa publică din 21 mai 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2518 din 30 octombrie 2009, Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mehedinţi şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul V.A.N. în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Pentru a pronunţa această soluţie Tribunalul Mehedinţi a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamantul V.A.N. a solicitat obligarea pârâtelor A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti ,la restituirea taxelor speciale de poluare în cuantum de 4410 lei, respectiv 1990 lei.
In motivarea acţiunii sale, reclamantul a arătat că a cumpărat de la fratele său două autoturisme achiziţionate din Germania, pentru a căror înmatriculare a achitat sumele de 4410 lei cu chitanţa seria TS3B nr. 1706495 din 11 iulie 2008, respectiv 1990 lei cu chitanţa TS3B nr. 1772772 din 16 octombrie 2008, susţinând că taxa de poluare instituită de OUG nr. 50/2008 este discriminatorie, întrucât această taxă este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană şi reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele înmatriculate în România nu mai este percepută o altă taxă la o nouă înmatriculare.
Conform art. 5 din OUG nr. 50/2008 taxa de poluare se calculează de autoritatea fiscală competentă şi se plăteşte de contribuabil într-un cont deschis la unităţile Trezoreriei Statului pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din OUG nr. 196 din 22 decembrie 2005, Administraţia Fondului pentru Mediu este o instituţie publică cu personalitate juridică care are ca principală atribuţie urmărirea gestionării fondului pentru mediu, fiind astfel autoritatea publică centrală care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă de poluare achitate după intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2008
Prin urmare, având în vedere toate aceste aspecte, precum şi dispoziţiile art. 3 C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Lega nr. 554/2004, instanţa observă că în speţă, reclamantul a solicitat numai obligarea pârâtelor la restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă de poluare nu şi anularea vreunui act administrative emis de A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinţi.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrative şi fiscal, prin sentinţa civilă 516 din 18 decembrie 2009 a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Craiova, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul V.A.N. în contradictoriu cu pârâtele , în favoarea Tribunalului Mehedinţi şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Craiova a reţinut că în speţă, reclamantul a solicitat restituirea taxelor speciale de poluare.
Astfel, taxa de poluare a cărei restituire a fost solicitată de reclamantul V.A.N., intră în categoria taxelor fiscale , aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 alin. (1) din OUG nr. 50 /2008 care defineşte taxa de poluare.
Înalta Curte, soluţionând conflictul negativ de competenţă conform art.22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrative competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una din părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrative, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori a din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
In speţă, prin demersul său judiciar reclamantul V.A.N. a solicitat obligarea pârâtelor A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti la restituirea taxelor principale de poluare în cuantum de 4410 lei, respectiv 1990 lei.
Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal este reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 potrivit cărora "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluţionează în fond de către tribunalele-administrativ fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrative şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrative şi fiscal, prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrative contestat.
Prin urmare, cuantumul sumei ce formează obiectul cererii de chemare în judecată este sub 500.000 lei , astfel că instanţa competentă să soluţioneze cauza în fond este tribunalul.
In consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantul V.A.N. şi pe pârâtele A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti, în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2716/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2734/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
