ICCJ. Decizia nr. 2767/2010. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2767/2010
Dosar nr. 11992/2/200.
Şedinţa publică din 26 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC N.E.C. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a contestat documentaţia de atribuire elaborată de pârâtă, solicitând obligarea autorităţii contractante la întocmirea unui nou caiet de sarcini.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că procedura de atribuire în cadrul procedurii de licitaţie deschisă pentru contractul de achiziţie „Sistem Informativ de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei" s-a organizat fără existenţa unui contract legal.
Reclamanta mai arată că, în documentaţia de atribuire s-a menţionat obligaţia ofertanţilor de a prezenta, la cererea comisiei, o demonstraţie a funcţionalităţilor sistemului, dar o asemenea demonstraţie nu este posibilă fără un sistem complet implementat.
Prin Decizia nr. 6762/2C2/6241 din 8 decembrie 2009, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis excepţia lipsei de competenţă a Consiliului, invocată de pârâtă şi, în temeiul art. 158 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 286 şi art. 297 din OUGnr. 34/2006 a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţiile tardivităţii formulării contestaţiei, prematurităţii şi lipsei de interes în formularea ei, lipsa calităţii de persoană vătămată, lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu şi exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.
La termenul de judecată din 27 ianuarie 2010 Asocierea N.C.U. Sistems Bucureşti a formulat cerere de intervenţie, iar la termenul de judecată din 24 februarie 2010, Curtea a admis în principiu această cerere.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1259 din 10 martie 2010, a respins ca neîntemeiate excepţiile tardivităţii şi prematurităţii formulării contestaţiei, a lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu şi a excepţiei exercitării abuzive a drepturilor procesuale, invocate de pârâtă.
De asemenea, a dispus respingerea contestaţiei formulată de SC N.E.C. SRL Bucureşti, ca neîntemeiată şi a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Asocierea N.C.U. Sistems Bucureşti, în sensul respingerii contestaţiei reclamantei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:
- cu privire la excepţia tardivităţii depunerii acţiunii urmează a se constatat că este neîntemeiată, deoarece în acest caz se aplică regulile din materia declinării competenţei la instanţă, ori la organul competent, aşa încât depunerea contestaţiei în termen la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, chiar dacă ulterior s-a constatat că este necompetent, se interpretează în sensul că acţiunea a fost depusă în termen.
- referitor la excepţia prematurităţii invocată de pârâtă, s-a reţinut că ar fi fost relevantă dacă soluţia autorităţii contractante formulată, ar fi fost în sensul celor solicitate de reclamantă.
În ce priveşte excepţiile lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii şi a lipsei calităţii de persoană vătămată s-a reţinut că aspectele invocate de pârâtă conduc la calificarea acestor excepţii ca fiind apărări de fond, strâns legate de analiza pe fondul susţinerilor reclamantei.
Nici excepţia lipsei capacităţii procesuale a reclamantei pe considerentul că în certificatul de la O.R.C. se menţionează că nu desfăşoară nici o activitate din cele cuprinse în obiectul ei de activitate nu este întemeiată, deoarece aşa cum reţine instanţa de fond, nu are nici o relevanţă că până la data licitaţiei, nu a desfăşurat activităţi de natura celor vizate în procedura licitaţiei.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că solicitarea reclamantei de anulare a caietului de sarcini şi de obligare a autorităţii contractante să emită un nou caiet de sarcini este neîntemeiată, în condiţiile în care pârâta a respectat prevederile art. 199 din OUG nr. 34/2006 şi ale art. 14 şi art. 15 din HGnr. 925/2006.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamanta SC N.E.C. SRL Bucureşti.
Recurenta a susţinut că, în mod greşit instanţa de fond a declarat plângerea ca neîntemeiată, considerând că „acest demers al autorităţii contractante nu necesită nici o intervenţie legislativă în sensul modificării, în esenţă, a actelor normative în vigoare care reglementează principiile de aplicare a tarifului de utilizare, ci doar permite emiterea rovinietei şi în sistem electronic".
Considerarea că organizarea unei licitaţii fără existenţa unui cadru legal, în contra unei legislaţii existente în vigoare este nelegală şi abuzivă susţine recurenta.
De asemenea, s-a mai susţinut că sistemul ce face obiectul licitaţiei nu este destinat şi nu poate fi folosit în scopul emiterii rovinietei matcă-cupon, (rovinieta actuală), aşa cum instanţa de fond în mod greşit a înţeles.
Recurenta a mai susţinut că, în ce priveşte factorii de evaluare, în mod eronat instanţa a considerat că „criticile în legătură cu obiectivitatea evaluării pot să apară după participarea efectivă la licitaţie şi nu prin contestarea menţiunilor din caietul de sarcini.
Mai înainte însă de a trece la analiza motivelor de recurs urmează să se constate că acesta este tardiv formulat.
Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 28716 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii „Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare. Recurentul se judecă la secţia de contencios administrativ şi fiscal al Curţii de Apel".
Obiectul litigiului de faţă constând în contestaţia formulată de reclamantă, se referă la procedura de achiziţie publică privind atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect „prestări servicii aferente introducerii unui sistem informativ integrat, implementat la cheie, pentru emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei" şi se încadrează în cadrul litigiilor privind procedurile de atribuire de servicii sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional.
Având în vedere că sentinţa civile nr. 1259 din 10 martie 2010 a fost comunicată reclamantei la data de 13 aprilie 2010 iar recursul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti la data de 28 aprilie 2010 (data poştei), după expirarea termenului legal de 5 zile (ultima zi fiind 18 aprilie 2010) acesta este tardiv declarat.
Termenul de 5 zile stabilit de art. 28716 din OUG nr. 34/2006 este un termen special care derogă de la prevederile Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrat şi a dreptului comun în materie, aplicându-se atât în situaţia în care hotărârea este pronunţată de Curtea de Apel, cât şi în situaţia în care aceasta este pronunţată de tribunal, ca instanţă de contencios administrativ.
În consecinţă, recursul fiind tardiv declarat, urmează a se dispune respingerea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC N.E.C. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 1259 din 10 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2762/2010. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2769/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|