ICCJ. Decizia nr. 2895/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2895/2010
Dosar nr. 1606/54/2009
Şedinţa publică din 2 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 478 din 4 decembrie 2009 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul M.C.L. în contradictoriu cu pârâta R.N.P. R. şi a dispus anularea deciziei nr. 354 din 4 mai 2009 emisă de pârâtă.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că prin Decizia nr. 937/2004 emisă de R.N.P. R. reclamantul a fost numit în funcţia de director al D.S. Slatina, iar prin Decizia nr. 354 din 4 mai 2009 (Decizia contestată) s-a dispus eliberarea sa din funcţie şi încetarea contractului individual de muncă.
S-a mai reţinut că prin sentinţa nr. 448 din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. 1605/54/2009 a fost anulată parţial Decizia nr. 257/2009 emisă de R.N.P. R. cu privire la desfiinţarea unor posturi, dispunându-se reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior; pe cale de consecinţă, apreciindu-se că Decizia nr. 354/2009 are caracter subsecvent şi accesoriu deciziei anulate parţial, s-a dispus şi anularea acestei decizii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta R.N.P. R., susţinând că hotărârea atacată este nelegală, deciziile atacate fiind emise în vederea aplicării OUG nr. 37/2009 (decizii prin care dl. M.C.L. a fost schimbat din funcţia de director).
Recurenta, precizează că instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea exclusiv pe raportul de accesorietate faţă de o altă hotărâre judecătorească, sentinţa nr. 448 din 17 noiembrie 2008, pronunţată în dosar nr. 1605/54/2009 – hotărâre nedefinitivă, ce nu poate avea autoritate de lucru judecat.
Recurenta şi-a încadrat motivele de recurs pe prevederile art. 3041 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel cum însăşi recurenta afirmă, actele atacate au avut la bază prevederile OUG nr. 37/2009 – act normativ ce a fost însă, declarat neconstituţional, prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 a Curţii Constituţionale.
Totodată, prin Decizia nr. 2561/2010 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondat recursul declarat de R.N.P. R. împotriva sentinţei nr. 448 din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, această din urmă hotărâre judecătorească devenind definitivă şi irevocabilă.
Pentru considerentele menţionate, în raport şi de noile dovezi depuse în recurs privind rămânerea ca definitivă şi irevocabilă a sentinţei nr. 448 din 17 noiembrie 2009, motivele invocate de recurentă sunt neîntemeiate, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.N.P. R. împotriva sentinţei civile nr. 478 din 4 decembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2877/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2902/2010. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
