ICCJ. Decizia nr. 3136/2010. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3136/2010
Dosar nr. 1959/54/2009
Şedinţa publică din 15 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la data de 25 iunie 2009, pe rolul Curţii de Apel Craiova, reclamanta SC M.P.I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii D.R.A.O.V. Craiova, A.N.V.D.G.F.P. Olt, A.F.P.C.M. şi A.N.A.F. anularea deciziei de impunere privind obligaţii de plată suplimentare, stabilite de inspecţia fiscală, înregistrată sub nr. 149 din 7 iulie 2008 la D.G.F.P. Olt – A.F.P.C.M. şi a raportului de inspecţie fiscală încheiat la data de 7 iulie 2008, înregistrat la D.A.O.V. Craiova sub nr. 24255 din 7 iulie 2008 şi la D.G.F.P. Olt sub nr. 16464 din 7 iulie 2008, precum şi exonerarea de la plata sumei de 136.073.593 lei şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă de către D.R.A.O.V. Craiova, în nume propriu, precum şi în numele A.N.V. s-a invocat excepţia lipsei procedurii administrative prealabile, în conformitate cu art. 41 din OG nr. 92/2003 şi art. 109 alin. (2) C. proc. civ., iar pe fond s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 330 din 10 octombrie 2009, a respins acţiunea reclamantei constatând că la data formulării cererii de chemare în judecată nu se finalizase procedura prealabilă administrativ - fiscală de contestare a deciziei de impunere, contestaţia formulată de SC M.P.I. SRL înregistrată la A.N.A.F. – D.G.S.C. sub nr. 907872 din 29 iulie 2008, nefiind soluţionată, considerente pentru care s-a reţinut că este întemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la art. 109 C. proc. civ.
Instanţa a reţinut, de asemenea, ca fiind întemeiată şi excepţia calităţii procesuale pasive a A.N.A.F., invocată de aceasta prin întâmpinare, faţă de împrejurarea că actele administrativ fiscale contestate sunt emise de această pârâtă.
Pe cale de consecinţă instanţa de fond a apreciat că nu se mai impune a fi analizate motivele de netemeinicie şi nelegalitate a actelor administrativ - fiscale contestate, invocate de reclamanta, cauza fiind soluţionată pe excepţie, în temeiul art. 137 C. proc. civ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC M.P.I. SRL pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs invocate conform art. 3041 C. proc. civ., se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se atât greşita aplicare a legii cât şi aplicarea eronată a probelor dosarului şi a situaţiei de fapt.
Ca aspect de netemeinicie în motivele de recurs se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că soluţia de începere a urmării penale faţă de administratorul societăţii recurente, soluţie confirmată ierarhic, impunea, conform art. 214 alin. (3) C. proCod Fiscal, reluarea procedurii administrative suspendată conform art. 214 alin. (1) C. proCod Fiscal, deoarece a încetat motivul pentru care se dispusese suspendarea. Se arată că din data de 29 aprilie 2009 trebuia soluţionată contestaţia administrativă formulată de recurentă împotriva raportului de inspecţie fiscală din 7 iulie 2008 şi a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată.
În acest sens se invocă dispoziţiile Deciziei nr. 5009 din 11 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost admis recursul împotriva sentinţei civile nr. 53 din 17 februarie 2009 pronunţată de Curtea de apel Craiova prin care a fost anulată Decizia nr. 283 din 29 august 2008 emisă de A.N.A.F. şi a fost obligată pârâta să soluţioneze pe fond contestaţia administrativă.
Se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de această situaţie de fapt probată cu acte la dosar şi a soluţionat greşit cauza pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Ca aspect de nelegalitate se invocă greşita aplicare a dispoziţiilor art. 218 C. proCod Fiscal, coroborat cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 în aprecierea caracterului inadmisibil al acţiunii având ca obiect anularea actelor administrativ - fiscale.
Se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont că în cauză există un refuz nejustificat al autorităţii pârâte de a soluţiona contestaţia administrativă la încetarea motivului suspendării. Iar în lipsa unei dispoziţii exprese în C. proCod Fiscal, devin aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Se arată că în mod nelegală au fost aplicate dispoziţiile art. 109 şi 137 alin. (1) C. proc. civ. şi în consecinţă se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
La dosar intimaţii - pârâţi au formulat întâmpinare în care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recurenta - reclamantă a depus acte conform art. 305 C. proc. civ.
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, ca nefondat, pentru următoarele considerente.
Sentinţa atacată este legală şi temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 109 şi 137 alin. (1) C. proc. civ., în raport de obiectul cauzei şi de probele administrate.
În cauză recurenta - reclamantă a contestat direct actele administrativ - fiscale, raportul de inspecţie fiscală şi Decizia de impunere, deşi contestaţia administrativă privind aceste acte era suspendată până la finalizarea cercetărilor penale. Acţiunea reclamantei a fost apreciată în mod corect, ca inadmisibilă, deoarece nu s-a contestat refuzul nejustificat de a soluţiona contestaţia şi nu a fost emisă Decizia motivată ca singurul act administrativ a fi contestat potrivit art. 218 C. proCod Fiscal
În cazul în care s-a soluţionat cauza penală faţă de care s-a dispus suspendarea în cauză devin aplicabile dispoziţiile art. 214 alin. (3) C. proCod Fiscal, iar recurenta poate uza de punere în executare a dispoziţiilor Deciziei nr. 5009 din 11 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost admis recursul declarat împotriva sentinţei de fond şi anulată Decizia nr. 283 din 29 august 2008 emisă de A.N.A.F. şi obligată pârâta să soluţioneze pe fond contestaţia administrativă.
Recurenta nu a uzat de dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 iar acţiunea de constatare directă a actelor fiscale în lipsa deciziei prin care contestaţia să fie soluţionată a fost în mod corect apreciată ca inadmisibilă şi respinsă ca atare.
În mod legal au fost aplicabile dispoziţiile art. 109 şi 137 alin. (1) C. proc. civ., în soluţionarea cauzei pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii. În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile normei generale invocate respectiv dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 ci dispoziţiile art. 214 alin. (3) C. proCod Fiscal, în sensul soluţionării contestaţiei administrative după încetarea motivului care a determinat suspendarea, respectiv încetarea cercetării penale în legătură cu soluţionarea administrativă a contestaţiei.
În cauză recurenta nu a probat punerea în executare a Deciziei nr. 5009/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în condiţiile în care Decizia prin care s-a dispus suspendarea a fost anulată irevocabil.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M.P.I. SRL împotriva sentinţei civile nr. 330 din 1 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3135/2010. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 3138/2010. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
