ICCJ. Decizia nr. 3441/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3441/2010
Dosar nr. 1103/1/2010
Şedinţa publică din 25 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin nota nr. 29259/1154/DRUO/35548/ST/2009 a Direcţiei Resurse Umane şi Organizare s-a înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cererea domnului L.A.F., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin care a solicitat recunoaşterea gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel, dobândit în urma susţinerii examenului din sesiunea iunie 2001 şi promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
În motivarea cererii, domnul procuror a invocat faptul că în perioada 25-27 iunie 2001 a susţinut examenul de promovare în funcţii de execuţie pentru promovarea în funcţia de procurorla Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, obţinând media generală 950, apreciind că Decizia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a nu propune ministrului justiţiei promovarea sa în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, nu a fost legală şi temeinică.
Prin Hotărârea nr.2100 din 26 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea formulată de domnul L.A.F., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi, în consecinţă, de promovare în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
În cuprinsul hotărârii sus amintite s-au reţinut următoarele:
Domnul procuror L.A.F. a susţinut în sesiunea iunie 2001 examen de promovare ca procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, fiind însă respins de la promovare, întrucât verificarea activităţii sale a condus la concluzia că acesta nu întruneşte criteriile profesionale şi morale pentru a fi promovat la un parchet superior.
La data de 7 septembrie 2001 domnul procuror L.A.F. a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o contestaţie împotriva deciziei conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a nu propune ministrului justiţiei promovarea sa în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea urmare susţinerii examenului din sesiunea 25-27 iunie 2001, la care a obţinut media generală 950.
Contestaţia domnului procuror L.A.F. a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 29 august 2008, reclamantul L.A.F. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, solicitând obligarea Ministerului Public să înainteze propunerea de promovare Consiliului Superior al Magistraturii, iar acesta să-şi exercite atribuţiile legale cu privire la promovarea magistraţilor; obligarea pârâţilor să facă cuvenitele menţiuni în carnetul muncă cu privire la promovare, majorări salariale aferente; obligarea pârâţilor la despăgubiri egale cu diferenţa dintre indemnizaţiile lunare, indexate, majorate şi recalculate, respectiv cu celelalte drepturi salariale de care ar fi beneficiat în funcţia de procuror de curte faţă de cele primite ca procuror de tribunal, începând cu momentul producerii efectelor actului administrativ abuziv atacat şi până la achitarea acestora.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 221/CA/2008 din 15 decembrie 2008 a admis acţiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamantul cât şi pârâţii.
Prin Decizia nr. 3500 din 16 iunie 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile declarate de pârâţi şi a modificat sentinţa atacată în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamanta, ca fiind tardiv introdusă, respingând ca nefondat recursul declarat de reclamantul L.A.F. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Împotriva Hotărârii nr. 2100 din data de 26 noiembrie 2009 L.A.F. a formulat recurs în condiţiile art. 27 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
În motivele de recurs a susţinut că a îndeplinit condiţiile de promovare, a obţinut media necesară promovării, astfel că se impune recunoaşterea gradului profesional de procuror la parchetul de pe lângă Curtea de apel şi promovarea efectivă la Curtea de Apel Oradea.
A arătat că prin Decizia nr. 3500/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a soluţionat cererea sa, prin care a solicitat Ministerului Public şi Procurorului General de a înainta Consiliului Superior al Magistraturii documentaţia de concurs; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să ia act de examenul pe care l-a susţinut şi să-l promoveze în funcţia de execuţia la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, iar obiectul prezentei cauze îl constituie recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Curtea de apel, dobândit ca urmare a susţinerii examenului din 25-27 iunie 2001, cu consecinţa promovării la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Din examinarea motivelor de recurs şi a probelor cauzei, Înalta Curte reţine că reclamantul L.A.F. a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii să-l promoveze ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin valorificarea rezultatelor concursului susţinut de acesta în sesiunea 25-27 iunie 2001.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 92/1992, art. 69 alin. (2) - Promovarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratură se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Promovarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecători se face potrivit prevederilor alin. (1).
Legea nr. 303/2004
Art. 43. - alin. (1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
Alin.(2) Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
Înalta Curte precizează că la data când reclamantul a susţinut examenul erau în vigoare şi se aplicau în materia promovării procurorilor în posturi de execuţie prevederile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 92/1992, potrivit cărora promovarea procurorilor se făcea de Ministerul Justiţiei, la propunerea procurorului general.
Consiliul Superior al Magistraturii, autoritate chemată în judecată în prezenta cauză nu avea competenţe sub aspectul promovării procurorilor.
Ulterior, prin Legea nr. 303/2004 s-a adoptat o altă modalitate de promovare a procurorilor, respectiv în baza art. 43 din această lege, promovarea se face numai prin concurs organizat la nivel naţional de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
Cererea recurentului de a se aplica prevederile Legii nr. 303/2004, în sensul obligării Consiliului Superior al Magistraturii să-l promoveze în baza unui concurs susţinut potrivit Legii nr. 92/1992 este nefondată.
Recurentul avea posibilitatea legală de a valorifica rezultatele acelui concurs în termenul reglementat de Legea nr. 29/1990, în raport şi de prevederile Legii nr. 92/1992.
Soluţia de respingere a cererii de promovare a fost comunicată recurentului cu adresa nr. 1411 din 25 iulie 2001, iar la 7 septembrie 2001 acesta a formulat contestaţie, care a fost respinsă ca neîntemeiată.
După parcurgerea acestor etape recurentul nu a mai continuat procedurile legale şi numai la 29 august 2008 a formulat acţiune împotriva Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii, demers judiciar finalizat prin Decizia nr. 3500/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a respins acţiunea acestuia.
În raport de prevederile legale în vigoare la data susţinerii examenului, Hotărârea nr. 2100 din 24 noiembrie 2009 a Consiliului Superior al Magistraturii este legală.
Vocaţia recurentului de a fi promovat s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 317/2004 care reglementează competenţele Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit art. 78 din Constituţia României şi art. 1 C. civ. legea dispune numai pentru viitor, fără a avea putere retroactivă, ceea ce înseamnă că ea nu se aplică situaţiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a legii noi.
Din această perspectivă constituţională şi legală nu poate fi obligat Consiliul Superior al Magistraturii să-i recunoască recurentului gradul profesional de procuror de Curtea de Apel, ca urmare a unui examen organizat de altă autoritate şi ale cărui rezultate nu au fost valorificate în termenul legal, aşa cum rezultă şi din Decizia nr. 3500/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Având în vedere considerentele acestei decizii, recursul se va respinge, Hotărârea nr. 2100 din 24 noiembrie 2009 a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.A.F. împotriva Hotărârii nr. 2100 din 26 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3439/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3442/2010. Contencios → |
|---|
