ICCJ. Decizia nr. 3577/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3577/2010
Dosar nr. 2278/102/200.
Şedinţa de la 15 iulie 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
1. Circumstanţele cauzei. Soluţiile pronunţate de instanţele aflate în conflict
Prin cererea adresată Tribunalului Mureş la data de 2 octombrie 2009, reclamanta SC S.I. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale, anularea deciziei nr. TC 11566 din 3 august 2009 şi a facturii fiscale nr. 23225 din 03 august 2009 emise de pârâtă, precum şi recalcularea tarifului de acces SEAP, doar pentru perioadele 01 iulie 2009-29 august 2009.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost înştiinţată de pârâtă despre modificarea tarifului de acces, în sensul că acesta este de 1500 lei, la care se adaugă şi TVA, deşi nu a cerut reînnoirea certificatului digital.
A mai arătat că Decizia emisă este contestată pentru că impune plata unor sume pentru servicii de care reclamanta nu a beneficiat.
1.1. Prin sentinţa civilă nr. 767 din 02 decembrie 2009, Tribunalul Mureş a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, stabilind că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care litigiile privind actele emise de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, reţinând că Decizia contestată este emisă de o instituţie centrală din subordinea unui minister.
1.2. Astfel învestită cu soluţionarea cauzei Curtea de Apel Târgu Mureş, la rândul său, prin sentinţa civilă nr. 57 din 18 martie 2010, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.
Pentru a se pronunţa astfel, această instanţă a reţinut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, criteriul rangului autorităţii care a emis actul sau, după caz, a încheiat actul, operează în cazul în care se pune în discuţie valabilitatea unui act administrativ unilateral sau a unui contract administrativ, iar criteriul privind cuantumul de până la 500.000 lei operează în situaţiile în care litigiile privesc taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, indiferent dacă actul administrativ atacat emană de la o autoritate publică locală sau centrală.
Astfel, curtea de apel a constatat că Decizia atacată priveşte o taxă stabilită de către pârâtă pentru serviciile prestate în favoarea reclamantei şi în acest caz competenţa se stabileşte în raport de criteriul cuantumului taxei, de până la 500.000 lei, sau peste acest cuantum şi nu în raport de rangul autorităţii publice care a emis/încheiat actul administrativ.
Or, în cauză valoarea taxei cuprinsă în actul contestat este sub 500.000 lei, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, teza I.
Tribunalul Mureş fiind din nou învestit cu soluţionarea cauzei, la data de 18 mai 2010, prin încheierea nr. 618 din 4 iunie 2010 a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă. Drept urmare a scos cauza de pe rol şi a sesizat instanţa competentă să soluţioneze conflictul intervenit în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.
2. Stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza de faţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 şi art. 22 C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Asupra conflictului de competenţă astfel apărut, Înalta Curte stabileşte că secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Mureş este competentă să soluţioneze acţiunea formulată de reclamanta SC S.I. SA, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, republicată, două criterii sunt instituite pentru stabilirea competenţei materiale în judecarea în fond a cauzelor, respectiv criteriul poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice şi criteriul valoric.
După cum cu justeţe a apreciat şi cea de-a doua instanţă sesizată în cauza de faţă, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, determinarea instanţei competente a soluţiona acţiunea societăţii reclamante se realizează prin raportare la criteriul valoric, aplicabil în cauzele care au ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora.
Cum actul contestat prin acţiunea de faţă priveşte o taxă stabilită de către autoritatea pârâtă pentru serviciile prestate reclamantei, ce se situează sub pragul valoric de 500.000 lei, îi revine Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a prezentei cauze, rangul autorităţii emitente fiind irelevant în cauză, în raport de obiectul cererii şi faţă de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 republicată, sus - enunţate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC S.I. SA Luduş şi pârâta Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale în favoarea Tribunalului Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3576/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 3578/2010. Contencios → |
|---|
