ICCJ. Decizia nr. 3724/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr.3724/2010

Dosar nr. 403/39/2010

Şedinţa publică din 21 septembrie 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC G.C. SRL Botoşani, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, a solicitat suspendarea Ordinului susţinând, în esenţă, că acesta nu are legătură cu actul normativ superior în baza şi executarea căruia a fost emis, fiind emis cu încălcarea normelor de competenţă legală şi constituţională, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă şi a regulilor privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a prevederilor art. 3 din Legea nr. 571/2003 privind C. proCod Fiscal, fiind îndeplinită astfel condiţia cazului bine justificat. A mai arătat reclamanta că,în ce priveşte paguba iminentă, aceasta este justificată de efectul practic al ordinului contestat, care este de „anulare" a autorizaţiei de comercializare în regim duty - free situate în punctele de trecere ale frontierei de stat terestre, de imposibilitatea de comercializare a stocului de marfa existent.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea cererii arătând că actul administrativ se bucură de o prezumţie de legalitate şi veridicitate şi că în cauză nu s-a făcut dovada cazului bine justificat şi al pagubei iminente.

Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 143 din data de 14 iunie 2010, admis cererea formulată de petenta SC G.C. SRL Botoşani, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti şi, pe cale de consecinţă a dispus suspendarea Ordinului nr. 202/2010 a Ministerului Finanţelor Publice, până la soluţionarea pe fond a cauzei.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă,a reţinut, în esenţă, aşa cum reiese din considerentele sentinţei următoarele:

Reclamanta fiind titulara unei autorizaţii de funcţionare în regim duty - free, eliberată la data de 25 aprilie 2008, autorizaţie care îi permitea, printre altele, comercializarea în acest regim de băuturi distilate, rachiuri, lichioruri şi alte produse spirtoase (poz. 13 din anexa 6 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 2007/2008) precum şi produse din tutun (poz. 24 din aceeaşi anexă), pentru o perioadă de 5 ani de la data eliberării.

Prin Ordinul Ministerul Finanţelor nr. 202/2010, anexa 6 la Ordinul nr. 2007/2008 s-a modificat în sensul, eliminării produselor anterior enunţate.

Instanţa a mai susţinut că lipsa oricăror referiri la interesul public superior care să justifice excluderea acestor mărfuri din lista celor care pot fi comercializate în regim de duty - free, constituie un caz bine justificat de suspendare a efectelor ordinului care a introdus aceste modificări, fiind îndeplinită astfel prima condiţie din cele stabilite de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În ce priveşte condiţia pagubei iminente, prima instanţă a constat că perioada scurtă de timp acordată comercianţilor pentru lichidarea stocurilor, cumulată cu dovada existenţei faptice a unor stocuri însemnate de mărfuri din cele a căror comercializare a fost interzisă, cauzează reclamantei un prejudiciu material cert şi previzibil cuantificat constând în nerealizarea de venituri din activitatea ce constituie chiar obiectul său de activitate.

Împotriva acestei sentinţe a promovat recurs Ministerul Finanţelor Publice – D.G.F.P. Botoşani.

În motivarea recursului, pârâta D.G.F.P. Botoşani a arătat, în esenţă, că reclamanta nu a demonstrat existenţa unor motive temeinice care să creeze o îndoială puternică asupra legalităţii actului administrativ atacat, motiv pentru care hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală.

Recursul este fondat.

Prima instanţă a apreciat în mod eronat că în speţa de faţă condiţia „cazului bine justificat", astfel cum se prevede în art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, este îndeplinită. La o examinare sumară a actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat nu se poate vorbi de o aparenţă de nelegalitate a acestuia, pârâtul fiind dotat cu puterea juridică de a emite reglementări pentru autorizarea operatorilor economici de a comercializa, mărfuri în regim duty – free, astfel că este pe deplin îndrituit să restrângă sau dimpotrivă să extindă acest regim pentru anumite categorii de mărfuri Aşadar, din acest punct de vedere, operatorii economici, cum este şi cazul reclamantei, nu pot avea pretenţia ca pârâtul odată ce a adoptat o anumită reglementare într-o materie să nu mai poată proceda la modificarea acesteia şi, în consecinţă, să fie în discuţie o aşteptare legitimă ca administraţia să nu-şi modifice comportamentul o perioadă nelimitată în timp.

În fine, condiţia pagubei, definită în art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, de asemenea, nu este îndeplinită, având în vedere că ordinul contestat acordă un termen de 45 de zile, în mod expres tocmai pentru lichidarea stocurilor de băuturi alcoolice şi tutun, astfel încât activitatea operatorilor economici să nu fie afectată.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte, potrivit art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va admite recursul şi va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii cererii de suspendare a Ordinului nr. 202/2010 emis de Ministerul Finanţelor Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Botoşani împotriva sentinţei nr. 143 din 14 iunie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.

Modifică în tot sentinţa atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta reclamantă SC G.C. SRL Botoşani, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3724/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs