ICCJ. Decizia nr. 3729/2010. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3729/2010
Dosar nr. 2606/2/2009
Şedinţa publică din 21 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi precizată, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Z.I., în contradictoriu cu paratul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a solicitat obligarea acestuia din urmă la avansarea retroactiv a reclamantului la gradul profesional de inspector de politie începând cu data de 1 decembrie 2007 şi nu începând cu data de 25 martie 2008.
De asemenea, a mai solicitat obligarea paratului la efectuarea menţiunilor privind avansarea sa la gradul profesional specificat în dosarul de personal şi la plata cheltuielilor de judecata.
În fapt, reclamantul a arătat ca este angajat în Ministerul Administraţiei şi Internelor – D.G.P.M. Bucureşti din august 2002 si are calitatea de funcţionar public. Potrivit dispoziţiilor legale in vigoare, fiecare funcţionar public este apreciat anual cu un calificativ in funcţie de cerinţele prevăzute in fisa postului si modalitatea de îndeplinire a acestora.
A mai susţinut că, prin Decizia nr. 4400 din 28 noiembrie 2008, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a admis recursul şi a anulat fişa de evaluare pentru 2006 dispunând întocmirea alteia dar cu respectarea prevederilor legale.
Deşi a îndeplinit condiţiile prevăzute de Legea nr. 360/2002 a fost avansat, retroactiv, începând cu data de 25 martie 2008 si nu începând cu data de 1 decembrie 2007 aşa cum trebuia potrivit legii.
La data de 19 iunie 2009 reclamantul a formulat o precizare prin care a arătat că a fost avansat prin Ordinul M.A.I. nr. S/11/3225/2009.
Pârâtul, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată, întrucât, evaluarea pe anul 2007 a fost efectuata după data de 1 decembrie 2007, astfel ca acordarea gradului s-ar fi făcut tot în martie 2008.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4278 din 2 decembrie 2009, a respins acţiunea formulată de reclamantul Z.I., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă, a reţinut, aşa cum reiese din considerentele sentinţei, următoarele:
Instanţa a constat că, în precizarea depusă la 9 septembrie 2009 de către reclamant acesta nu contesta întregul ordin ci doar partea referitoare la data cu care a fost avansat de la gradul de subinspector de politie la gradul de inspector de politie, respectiv 25 martie 2008.
Aşadar, fată de acest aspect, instanţa a constat, analizând actele şi lucrările dosarului, pe excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, că obiectul acţiunii nu putea fi decât anularea Ordinului M.A.I. nr. S/II/3225/2009, nefiind în prezenta unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri ci in prezenta unei acţiuni prin care se contestă un act administrativ, respectiv ordinul prin care a fost promovat in funcţia de inspector de politie.
A concluzionat prima instanţă, arătând că acţiunea a fost introdusă la data de 20 martie 2009, adică exact la data emiterii ordinului contestat şi că cererea formulată în data de 29 mai 2009 nu poate îndeplini condiţiile legale pentru a fi considerată dovada procedurii prealabile.
Împotriva acestei sentinţe a promovat recurs reclamantul Z.I. pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs invocate conform art. 3041 C. proc. civ., au fost încadrate de recurent în cadrul motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ.
Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., priveşte nemotivarea hotărârii instanţei respectiv faptul că hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii care nu au legătură cu probele administrate şi susţinerile părţilor. Se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de cererea formulată de recurent din 20 martie 2009 prin care solicită, în raport de calificativul de „Foarte bine", avansarea la gradul profesional de inspector de poliţie din data de 1 decembrie 2007. În ceea ce priveşte cererea depusă la data de 29 mai 2009 aceasta este a doua cerere formulată de recurent.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., constă în faptul că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii în raport de situaţia de fapt.
În baza art. 305 C. proc. civ., recurentul a depus la dosar două adrese ulterioare pronunţării sentinţei atacate ca fiind utile pe recursul declarat.
La dosar s-a formulat întâmpinare în care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, ca nefundat, pentru următoarele considerente.
Curtea apreciază că sentinţa atacată prin care acţiunea reclamantului a fost apreciată ca inadmisibilă şi respinsă, ca atare, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este legală şi temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii.
Curtea apreciază că motivele de recurs invocate în principal nu are legătură cu soluţia de fond recurată, iar în al doilea rând nu sunt fondate.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nu este fondat în condiţiile în care instanţa de fond şi-a motivat corect în fapt şi în drept soluţia de respingere pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în condiţiile în care recurentul nu a contestat, pe cale administrativă Ordinul M.A.I. nr. S/II/3225/2009, anterior sesizării instanţei de fond la data de 20 martie 2009.
Recurentul avea obligaţia legală a îndeplini condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ţinând cont de caracterul actului contestat acţiune administrativă cu caracter individual.
Verificând actele depuse în recurs, Curtea le apreciază ca nefiind în măsură a proba temeinicia recursului şi nelegalitatea sentinţei atacate în condiţiile în care actele sunt emise ulterior pronunţării sentinţei şi nu probează îndeplinirea procedurii prealabile obligatorie prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., nu are legătură cu sentinţa atacată, instanţa de fond apreciind în mod corect că acţiunea recurentului este inadmisibilă în condiţiile în care nu a probat îndeplinirea procedurii prealabile anterior formulate acţiunea având ca obiect anularea Ordinul M.A.I. nr. S/II/3225/2009.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Z.I. împotriva sentinţei nr. 4278 din 2 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3728/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3733/2010. Contencios → |
---|