ICCJ. Decizia nr. 3747/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3747/2010
Dosar nr.3955/2/2009
Şedinţa publică din 22 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 1005 din 24 februarie 2010, a admis cererea de intervenţie voluntară formulată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, respingând totodată, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul R.G.D., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect suspendarea executării HG nr. 27/2009, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii şi anularea aceluiaşi act administrativ, cu consecinţa anulării tuturor ordinelor de numire a Dosarului nr. 3955/2/2009 în funcţii publice de conducere şi respectiv, funcţii publice de execuţie, întocmite şi comunicate după data de 13 aprilie 2009.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 deoarece reclamantul nu a motivat cererea de suspendare şi nu a făcut dovada condiţiilor referitoare la „cazul bine justificat” şi „prevenirea producerii unei pagube iminente”.
În ceea ce priveşte capătul de cerere prin care se solicită anularea HG nr. 227/2009 şi a ordinelor mai sus menţionate, s-a apreciat că la elaborarea lor au fost avute în vedere dispoziţiile OUG nr. 221/2008 şi ale OUG nr. 2291/2008, cererea fiind respinsă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul.
Recursul este netimbrat şi urmează a fi anulat ca atare.
Astfel, din actele şi lucrările dosarului rezultă că recursul declarat în cauză nu a fost timbrat, deşi recurentul a fost citat cu această menţinere.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 şi ale art. 1 din OG nr. 32/1995, cererile pentru exercitarea căilor de atac se taxează în cuantumul prevăzut de lege, iar taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Cum, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, neplata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar atrage anularea cererii, instanţa va anula recursul declarat în cauză, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de R.G.D. împotriva Sentinţei civile nr. 1005 din 24 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2010.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 3701/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3748/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
