ICCJ. Decizia nr. 3886/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3886/2010
Dosar nr. 3236/2/2009
Şedinţa publică din 28 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S.N. pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate existenţa calităţii de colaborator a pârâtului în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul în calitatea sa de P. al C.G., judeţul Buzău, a fost verificat din oficiu, conform art. 3 lit. b) – h) din OUG nr. 24/2008 sub aspectul colaborării cu organele de Securitate, în sensul dispoziţiile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
Din cuprinsul notei de constatare nr. S/Dl/I/3058 din 28 octombrie 2008 rezultă că pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborat la data de 20 martie 2986 şi la aceeaşi dată a semnat angajamentul olograf preluând numele conspirativ de colaborator S.G.
În perioada colaborării cu organele de securitate, care a durat până în anul 1989, pârâtul a furnizat periodic informaţii privind persoane, fapte, atitudini aflate în baza de lucru în comuna Turcoaia, fiind îndeplinit scopul pentru care a fost recrutat în calitate de colaborator: „pentru supravegherea informativă a locuitorilor comunei Turcoaia".
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3720 din 5 noiembrie 2009, a admis acţiunea formulată de reclamant, constatând calitatea de colaborator al securităţii a pârâtului, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2010.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că pârâtul a avut o colaborare efectivă cu organele de Securitate, cărora le-a furnizat informaţii despre persoane, fapte, stări, atitudini de la locul de muncă. Aceste informaţii vizau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de art. 28 din Constituţia României din 1965, informaţii care erau de natură a expune unui risc persoanele vizate ţinând cont de atitudinea organelor de securitate.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamantul S.N.
În motivarea recursului, s-a arătat, în esenţă, că în mod nelegal instanţa de fond nu a admis cererea de probatoriu a recurentului prin care a solicitat audierea de martori, înscrisuri şi administrarea probei cu expertiză tehnică grafologică.
Consideră recurentul că instanţa de fond, în acest fel a ţinut cont doar de înscrisurile depuse de reclamantul C.N.S.A.S.
Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., pentru motivele care vor fi prezentate în cele ce urmează:
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul - recurent S.N., la instanţa de fond, acesta a solicitat administrarea probei cu 2 martori, depunerea de înscrisuri şi proba cu expertiză grafologică, pentru dovedirea netemeiniciei cererii de chemare în judecată.
Instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor cererea de probatorii, nu a motivat dacă această cerere de probatorii este sau nu utilă, pertinentă sau concludentă soluţionării cauzei. Procedând în acest fel, instanţa de fond pe de o parte a îngrădit dreptul la apărare al pârâtului, pe de altă parte a încălcat principiul „egalităţii armelor", ca o componenţă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 C.E.D.O.
În acest fel, instanţa de fond nu a analizat „substanţa" dreptului dedus judecăţii, deci nu a analizat fondul cauzei.
În consecinţă, fiind aplicabile dispoziţiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentinţa şi se va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Instanţa de fond va pune în discuţia părţilor, cererea de probatorii formulată de pârâtul recurent, va aprecia în concret în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, utilitatea şi concludenţa acestora, pe care le va analiza ca relevante sau nu pe fondul cererii, în cadrul apărării pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.N. împotriva sentinţei civile nr. 3720 din 5 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3884/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3890/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
