ICCJ. Decizia nr. 3896/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3896/2010
Dosar nr. 311/46/2009
Şedinţa publică din 28 septembrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta I.M. a chemat în judecată S.R. prin C.C.S.D. solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâtul şi pe calea contenciosului administrativ să dispună anularea Deciziei nr. 731 din 25 mai 2006.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a solicitat despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001 de la P.M. Piteşti pentru imobilele, teren cu suprafaţa de 74,18 m.p. şi construcţii în suprafaţă de 74,18 m.p., privind despăgubiri, în titluri de valoare nominală, în sumă de 188,431 lei, doar pentru suprafaţa de 149 m.p. A mai arătat că, valoarea acordată nu este reală, nefiind respectaţi indicii de inflaţie.
La data de 6 mai 2009, reclamanta şi-a completat acţiunea, solicitând să se modifice şi Decizia de plată nr. 524 din 14 decembrie 2007, emisă de pârâta A.N.R.P., în raport de valoarea corectă.
Prin întâmpinarea formulată pârâta C.C.S.D. a invocat excepţiile lipsei procedurii prealabile şi ceea a tardivităţii formulării contestaţiei.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 220/ F-CONT din 8 decembrie 2009, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Deciziei nr. 73 din 25 mai 2006 emisă de C.C.S.D. obligând această pârâtă să emită o nouă decizie prin care să-i recunoască despăgubirile în valoare de 282.406 lei.
De asemenea, a obligat pârâta A.N.R.P. să modifice titlul de despăgubiri, în raport de această sumă şi a respins excepţiile invocate de pârâte.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că excepţiile invocate de pârâte sunt neîntemeiate întrucât cu privire la prima excepţie, a tardivităţii, termenul de formulare a acţiunii este de 6 luni şi curge de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, astfel că, răspunsul primit de reclamantă la data de 13 noiembrie 2008 şi formularea acţiunii la data de 22 aprilie 2009 conduce la concluzia că excepţia tardivităţii este neîntemeiată.
Referitor la excepţia lipsei procedurii prealabile se constată că şi în această situaţie dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 au fost respectate.
Pe fondul pricinii s-a reţinut, că în intervalul 25 mai 2006 – 14 decembrie 2007 când au fost emise cele două acte administrative (Decizia nr. 731 din 25 mai 2006 şi Decizia nr. 1524 din 14 decembrie 2007), sumele nu se puteau menţine identice, în condiţiile creşterii inflaţiei astfel că prejudiciul înregistrat s-a accentuat, iar repararea acestuia trebuia realizată în raport de preţurile de circulaţie, prin raportare la cursul valutar.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică au formulat recurs atât A.N.R.P., cât şi C.C.S.D.
Motivele de recurs ale ambelor pârâte se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se greşita aplicare a legii de către instanţa de fond prin soluţia dispusă acela a anulării Deciziei nr. 731 din 25 mai 2006 şi obligarea Comisie la acordarea despăgubirilor în cuantum de 282.406 lei.
Se arată că avându-se în vedere Decizia nr. 731 din 25 ianuarie 2006 emisă de C.C.S.D. şi opţiunea formulată şi înregistrată de intimata - reclamantă la A.N.R.P. sub nr. 1368 din 18 octombrie2007 a fost emisă Decizia, titlul de plată nr. 1524 din 14 decembrie 2007 în cuantum de 20.573,94 lei, sumă achitată reclamantei - intimate potrivit ordinului de plată nr. 1529 din 28 august 2008, plată efectuată în ordinea înregistrării cererilor de opţiune conform art. 1812 lit. a) din Legea nr. 247/2005 Titlul VII coroborat cu art. 181 2.4 din HG nr. 128/2008.
Se arată că dispoziţiile Legii nr. 247/2005 au caracter special, iar dispoziţiile legale HG nr. 128/2008, Legea nr. 247/2005, OUG nr. 81/2007 nu prevăd posibilitatea actualizării sumelor de bani stabilite prin deciziile emise de C.C., în raport de rata inflaţiei sau de cursul Euro, sau acordarea dobânzii legale alăturată asupra sumelor stabilite cu titlu de despăgubire.
Se arată că în mod nelegal instanţa de fond a admis cererea la modificarea deciziei titlu de plată pentru suma de 282.406 lei fără a indica temeiul legal în baza căruia a dispus o astfel de măsură, fapt ce echivalează cu nemotivarea admiterii acestei cereri contrar dispoziţiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Pe fond în recursul declarat de C.C. se arată că soluţia dispusă de instanţa de contencios nu se încadrează în soluţiile oferite de dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Se invocă practică judiciară în materie.
În recursul declarat de C.C.S.D. se invocă excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate, lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi excepţia tardivităţii formulării acţiunii în raport de dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Se depune la dosar în susţinerea recursurilor practică judecătorească.
Ambele autorităţii recurente au depus la dosar concluzii scrise.
Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare pe recursurile declarate invocate în principal excepţia tardivităţii formulării recursului de A.N.R.P. şi pe fond se solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică ţinând cont de excepţia efectuată în cauză şi de faptul că instanţa de contencios administrativ are competenţa expresă şi deplină de a stabili în concret valoarea despăgubirilor conform Legii nr. 247/2005 şi Legii nr. 10/2001.
Curtea, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ., pe excepţia tardivităţii formulării recursului declarat de recurenta A.N.R.P., va aprecia, ca nefundat, pentru următoarele considerente.
În cauză recursul a fost declarat în termenul de 15 zile libere prevăzut de art. 301 C. proc. civ., ţinând cont că hotărârea recurată a fost comunicată la data de 18 decembrie 2009, conform dovezii de comunicare aflată la dosar fond, iar recursul a fost declarat, la data de 30 decembrie 2009, fiind expediat prin poştă conform plicului aflat la dosar recurs.
Pe recursurile declarate, Curtea, în raport de motivele invocate, le va aprecia, ca fondate, în ceea ce priveşte consideraţiile care privesc fondul cauzei şi respectiv nelegala admitere a acţiunii reclamantei - intimate în ceea ce priveşte anularea Deciziei nr. 731 din 25 mai 2006 emisă de C.C.S.D. şi obligarea la acordarea despăgubirilor reactualizate în cuantum de 282.406 lei.
Curtea va aprecia recursurile ca fiind fondate prin considerente comune ambelor recursuri, considerând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în cauză sentinţa atacată fiind dată cu aplicarea greşită a legii pe motiv că nu există temei legal pentru admiterea de către instanţa de contencios administrativ în baza Legii nr. 247/2005 a cererii intimatei de reactualizare a sumei stabilite achitate şi încasate cu titlu de despăgubiri, în raport cu rata inflaţiei sau cu un alt criteriu privind plata unor dobânzi neprevăzute de actele normative speciale.
Excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile şi excepţia tardivităţii formulării acţiunii nu pot fi reţinute, în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi 11 din Legea nr. 554/2004 în raport de existenţa reglementărilor speciale – Titlul VII din Legea nr. 247/2005 şi dispoziţiile OUG nr. 81/2007.
Pe fond în ceea ce priveşte soluţia dispusă de instanţa de fond, Curtea o apreciază ca nelegală acţiunea fiind greşit admisă, în condiţiile în care nu există temei legal pentru actualizarea valorii consemnate în Titlul de despăgubire, respectiv Decizia nr. 731 din 25 ianuarie 2006 emisă în favoarea intimatei în cuantum de 20.573,94 lei titlu care a fost valorificat în condiţiile OUG nr. 81/2007.
Astfel, având în vedere Decizia nr. 731/2006 a C.C. a fost emisă Decizia, titlu de plată nr. 1524 din 14 decembrie 2007 în cuantum de 20.573,94 lei sumă achitată de A.N.R.P. intimatei potrivit ordinului de plată nr. 1529 din 28 august 2008.
Procedura a fost legală conform dispoziţiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005 şi conform HG nr. 361/2005 şi a dispoziţiilor OUG nr. 81/2007.
Prin efectuarea plăţii şi încasării la data de 28 august 2008 a sumei reprezentând despăgubiri stabilite conform Legii nr. 247/2005.
Curtea apreciază că pe de-o parte procedura administrativă specială prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-a epuizat şi finalizat, iar pe de altă parte în cauză reclamanta - intimată nu mai are dreptul de a solicita reactualizarea despăgubirilor încasate, la data de 28 august 2008, prin efectuarea unei noi cereri de opţiune depusă ulterior plăţii sumei la data de 22 octombrie 2008, dosar fond.
Această a doua cerere de opţiune privind reactualizarea sumei în raport cu rata inflaţiei nu are temei legal în legea specială, Legea nr. 247/2005 nefiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004 deoarece obiectul acţiunii excede soluţiilor care le poate pronunţa instanţa de contencios administrativ conform art. 8 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Reclamanta - intimată a solicitat neîntemeiat actualizarea despăgubirilor pentru perioada 25 mai 2006 – 14 decembrie 2007 anterioară opţiunii sale din 18 octombrie 2006 şi a celei din 22 octombrie 2008 iar instanţa de fond în mod nelegal i-a admis această cerere cu încălcarea dispoziţiilor normelor speciale prevăzute de art. 1812 lit. a) din Legea nr. 247/2005 – Titlul VII coroborat cu pct. 18 – 24 din HG nr. 128/2008 şi fără a ţine cont că un raport de expertiză nu justifică admiterea acţiunii intimatei, care este lipsită de temei legal pe motiv că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004 ca normă generală a dispoziţiilor Legii nr. 247/2005 ca normă specială în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de despăgubiri stabilite conform Legii nr. 247/2005.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va respinge excepţia tardivităţii formulării recursului A.N.R.P. şi pe fond va admite ambele recursuri şi va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantei - intimate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia tardivităţii formulării recursului A.N.R.P.
Admite recursurile declarate de A.N.R.P. şi C.C.S.D. împotriva sentinţei civile nr. 220/ F-CONT din 8 decembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3895/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3900/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
