ICCJ. Decizia nr. 3956/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3956/2010
Dosar nr. 1390.1/59/200.
Şedinţa publică din 29 septembrie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1527 din 3 decembrie 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul General al Poliţiei Române împotriva sentinţei nr. 139/CA din 4 februarie 2009 a Tribunalului Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pe cale de consecinţă, instanţa de recurs a modificat sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul P.S., prin care solicita obligarea pârâţilor la plata primelor de concediu corespunzător anilor 2002 şi 2003.
Invocând prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., împotriva deciziei susmenţionate a formulat cerere de revizuire P.S., susţinând că aceasta este potrivnică deciziilor nr. 605 din 22 mai 2008 şi nr. 92 din 22 ianuarie 2009 ale Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
Astfel, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (...) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
Dispoziţiile legale mai sus citate, invocate de revizuent drept temei al cererii sale, reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Raţiunea reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. Intr-o asemenea situaţie, executarea hotărârilor este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia creată de existenţa hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.
In speţă, se constată, însă, că revizuentul nu a fost parte în cauzele în care au fost pronunţate hotărârile pe care le opune deciziei a cărei revizuire o solicită, hotărârile respective neîntrunind, deci, condiţiile legale referitoare la tripla identitate de cauză, obiect şi părţi.
Pentru considerentele arătate, cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de P.S. împotriva deciziei nr. 1527 din 3 decembrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3955/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3967/2010. Contencios → |
|---|
