ICCJ. Decizia nr. 4015/2010. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4015/2010
Dosar nr. 2175/1/2010
Şedinţa publică din 30 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 108 din 19 ianuarie 2009, pronunţată de Tribunalul Dolj, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA, au fost anulate deciziile nr. 77 din 31 mai 2008 şi nr. 144 din 7 iulie 2008 întocmite de Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, precum şi Decizia nr. 145 din 3 septembrie 2008 a D.G.F.P. Dolj.
Prin Decizia nr. 490 din 24 februarie 2010, Curtea de Apel Craiova a respins recursul declarat Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Craiova în nume propriu, în numele şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva sentinţei nr. 108 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 11 martie 2010 revizuenta Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Craiova în nume propriu, precum şi în numele Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Dolj a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii SC C.C. SA şi D.G.F.P. Dolj, să se dispună revizuirea sentinţei nr. 108 din 19 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 15633/63/2008.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta a susţinut că hotărârea judecătorească pe care o contestă prin calea extraordinară de atac a revizuirii este contrară deciziei nr. 1024 din 15 martie 2002 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1485/2001.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea cererii de revizuire, analizând motivele formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge cererea de revizuire pentru considerentele ce urmează.
Prin Decizia nr. 1024 din 15 martie 2002 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1485/2001 a fost admis recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Craiova în nume propriu şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva sentinţei nr. 674 din 8 decembrie 2000 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a fost casată hotărârea atacată şi, în fond, a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA, având ca obiect anularea actelor constatatoare nr. 208-224 din 6 iunie 2000 şi nr. 243-244 din 29 iunie 2000 încheiate de Biroul Vamal Craiova, a deciziei nr. 19 din 3 august 2000 a Direcţiei Regionale Vamale Craiova şi a deciziei nr. 2672 din 14 noiembrie 2000 a Direcţiei Generale a Vămilor, prin care societatea a fost obligată la plata sumelor de 541.171.556 lei (ROL), reprezentând taxe vamale şi TVA şi 573.710.155 lei (ROL), reprezentând majorări de întârziere (a se vedea filele 13-16 dosar).
Potrivit prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că cererea de faţă nu poate fi primită, întrucât procedând la verificarea hotărârii atacate în raport cu motivul de revizuire formulat, a rezultat că cererea de revizuire nu se încadrează în limitele stabilite de dispoziţiile legale, în cauză nefiind îndeplinită condiţia triplei identităţi.
Dispoziţiile legale ale art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocate ca temei de drept al cererii de revizuire, reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Raţiunea reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. Intr-o asemenea situaţie, executarea hotărârilor este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia creată de existenţa hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.
In cauza de faţă, se constată, însă, că hotărârile invocate de revizuenţi nu întrunesc condiţiile de mai sus, în speţă neaflându-ne în prezenţa triplei identităţi de cauză, obiect şi părţi.
In consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire a sentinţei nr. 108 din 19 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Craiova în nume propriu, în numele şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor, precum şi în numele şi pentru Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Dolj împotriva sentinţei nr. 108 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3980/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 402/2010. Contencios → |
|---|
