ICCJ. Decizia nr. 4118/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.4118/2010
Dosar nr. 276/36/2010
Şedinţa publică din 6 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, la data de 25 februarie 2010, reclamanta SC V. SA Constanţa a chemat în judecată M.A.D.R. şi A.P.D.R.P., solicitând anularea parţială a contractului de finanţare nr. C 123060821400016 din 14 mai 2009 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru realizarea proiectului C.A.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a dispus prin sentinţa civilă nr. 191 din 25 mai 2010 declinarea în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia comercială a competenţei de soluţionare a cauzei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a constatat natura comercială a litigiului, apreciind că, în raport de obiectul contractului, acesta nu poate fi încadrat în categoria contractelor administrative astfel cum sunt definite de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, realizarea obiectivului pentru care se asigură finanţarea din fonduri europene aparţinând unei societăţi comerciale cu capital privat.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC V. SA Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a invocat reţinerea greşită a naturii comerciale a litigiului, instanţa constatând în mod nejustificat că nu are caracter administrativ contractul încheiat cu A.P.D.R.P., deşi, fiind în discuţie acordarea de fonduri externe nerambursabile, ce constituie fonduri publice, sunt aplicabile prevederile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, precum şi dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.
Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ ale curţii de apel.
Contractul a cărui anulare parţială s-a solicitat în cauză, al cărui obiect constă în acordarea unui ajutor financiar nerambursabil din fonduri publice, din care 75 % contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi 25 % de la bugetul de stat, este semnat în calitate de autoritate contractantă de A.P.D.R.P., entitate administrativă de nivel central.
Cât priveşte natura juridică a contractului, instanţa l-a calificat în mod eronat ca fiind comercial, deşi în chiar cuprinsul actului este menţionat la art. 8 alin. (2) că actul are natură administrativă, în condiţiile dispoziţiilor legale aplicabile în materie de contencios administrativ.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, sunt asimilate actelor administrative şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice.
De menţionat că OUG nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile nu prevede norme speciale privind soluţionarea litigiilor, însă nu poate fi negat caracterul de fonduri publice al asistenţei financiare nerambursabile alocate societăţii reclamante, fapt ce atrage competenţa instanţei de contencios administrativ.
Relevant îl constituie şi faptul că potrivit art. 3 alin. (2) şi (6) din OG nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, utilizate necorespunzător, actele de constatare a obligaţiilor de plată constituie titluri de creanţă bugetară şi se înscriu în categoria actelor administrative ce privesc contribuţii bugetare în sensul prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În consecinţă, Curtea, admiţând recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza la aceeaşi instanţă, pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC V. SA Constanţa împotriva sentinţei nr. 191/ CA din 25 mai 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe spre continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4117/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 4123/2010. Contencios. Cetăţenie.... → |
|---|
