ICCJ. Decizia nr. 4134/2010. Contencios. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.4134/2010
Dosar nr. 508/59/2010
Şedinţa publică din 6 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea depusă la 13 septembrie 2010, în dosarul nr. 508/59/2010 al Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC E. SA Buzău a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991 în raport de titlul II, capitolul II, art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informare din Constituţia României.
Prin încheierea din Şedinţa publică din 21 septembrie 2001, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
Instanţa de fond a constatat că excepţia invocată de reclamantă nu priveşte o dispoziţie legală care reglementează dreptul pretins prin acţiune şi anume, dreptul de a desfăşura o activitate economică liberă, prin amenajarea unui gard autorizat prin autorizaţia de construire nr. 987/7/12/2009 emisă de pârâtul M.A.I. în favoarea pârâtului I.G.P.F.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pentru judecarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Recurenta a susţinut că instanţa de fond a respins greşit cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, deoarece prevederile legale privind autorizarea efectuării lucrărilor de construcţii cu caracter militar de către ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale interesate, în baza procedurilor stabilite împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, încalcă dispoziţiile art. 31 din Constituţia României, care prevăd dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public.
Recurenta a precizat că îşi desfăşoară activitate comercială în punctul de trecere a frontierei Moraviţa, în baza avizului emis de P.F., valabil până în anul 2011, dar exercitarea acestei activităţi este îngrădită prin autorizaţia de construcţie emisă de ministerul de resort, pentru care s-a formulat acţiunea în anulare, cu motivarea că, nefiind publicată, încalcă dreptul constituţional la informare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi 304/1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefundat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat întemeiat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 47/1992 republicată pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării de construcţii în raport de prevederile art. 31 din Constituţia României privind dreptul la informare.
Litigiul de fond în care a fost invocată această excepţie are ca obiect cererea reclamantei de anulare a autorizaţiei de construcţie nr. 987/7/12/2009 emisă de M.A.I. – D.L. pentru proiectul RO.FSCH 19.1.2. – lucrări pentru construirea de noi locaţii pentru P.F. şi modernizarea anumitor locaţii existente, inclusiv în ceea ce priveşte construirea unui gard metalic pe porţiunea aferentă clădirii magazinului duty - free deţinut de societatea reclamantă în Punctul de trecere a frontierei Stamora – Moraviţa.
Motivele de nelegalitate invocate de reclamantă vizează lipsa acordului acesteia pentru executarea lucrărilor autorizate, precum şi încălcarea dreptului său de a-şi exercita activitatea comercială în regim de duty - free, pentru care deţine aviz valabil până în anul 2011.
În raport de obiectul şi de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, instanţa de fond a apreciat judicios că soluţionarea fondului pricinii nu depinde de rezolvarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată de recurenta – reclamantă cu privire la dreptul constituţional la informare, care nu a fost indicat printre drepturile pretins a fi fost vătămate prin actul administrativ contestat pe calea acţiunii în anulare.
În consecinţă, nu se impunea sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate de recurenta – reclamantă şi nefiind motive de casare sau de modificare a încheierii pronunţate în acest sens, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC E. SA Buzău împotriva încheierii de şedinţă publică din data de 21 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4131/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4135/2010. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
