ICCJ. Decizia nr. 4136/2010. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr.4136/2010

Dosar nr. 1749/2/2007

Şedinţa publică din 6 octombrie 2010

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 3538 din 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta F.L., în contradictoriu cu pârâţii M.A.D.R. şi SC A. SA Giurgiu, prin lichidator judiciar M.C.S.P.R.L. Giurgiu, şi a anulat certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 2181 din 11 februarie 1999, parţial, în privinţa terenului situat în Giurgiu, şos. Bălănoaiei, în suprafaţă de 1 ha (9095 m.p. din măsurători), astfel cum a fost identificat de expertul topograf Ţ.R., în raportul de expertiză întocmit în cauză (pct. 11, 10, 9, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21).

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a respins, în prealabil, prin încheierea din data de 23 septembrie 2008, excepţiile inadmisibilităţii acţiunii, pentru lipsa plângerii prealabile, prescrierii dreptului la acţiune, şi autorităţii de lucru judecat, invocate de pârâţi.

Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin certificatul seria M07/2181/11 februarie 1999 emis de M.A.A. s-a atestat dreptul de proprietate al SC A.G. SA asupra terenului în suprafaţa de 429.322 m.p., în temeiul HG nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat. în conformitate cu art. l din HG nr. 834/1991, terenurile aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, necesare desfăşurării activităţii conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societăţile comerciale înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuţiile ministerului de resort, iar pentru societăţile comerciale înfiinţate prin Decizia organului administraţiei locale de stat, de către autoritatea publica judeţeană; de asemenea, potrivit art. 3 din acelaşi act normativ, astfel cum acesta se afla în vigoare la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate atacat, prevederile art. l nu se aplică terenurilor care, în condiţiile legii. fac parte din domeniul public, precum şi terenurilor cărora le sunt aplicabile prevederile HG nr. 746/1991.

Reţine instanţa de fond că HG nr. 746/1991 priveşte stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, iar dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 aveau următorul conţinut: Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat, devin la cerere acţionari la societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane. Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Numărul de acţiuni primite va fi proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.

Nu beneficiază de dispoziţiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepţia persoanelor precizate în Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945.

Prima instanţă reţine, în continuare că, din interpretarea coroborată a textelor legale citate, rezultă că terenurile agricole aflate în administrarea unităţilor agricole de stat trecute în proprietatea statului ca efect al unor legi speciale, în privinţa cărora foştii proprietari au formulat cereri la primărie pentru a deveni acţionari la societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990, sunt excluse de la aplicarea art. l din HG nr. 834/1991.

Instanţa de fond a constatat că, în speţă, se verifică ipoteza reglementată de art. 3 din HG nr. 834/2002, care exclude de la aplicare dispoziţiile legale care au fundamentat certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07/218f/11,02.1999.

Or, reţine prima instanţă, potrivit deciziei Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, autoarei reclamantei i s-a stabilit dreptul la acţiuni în valoare de 236.000 lei pentru suprafaţa de 1,20 ha, echivalent arabil aflat în administrarea SC A.G. SA, în vederea aplicării art. 36 si 38 din Legea nr. 18/1991, ulterior, din suprafaţa totală de 1,20 ha, 0,20 ha de teren fiind atribuit pe vechiul amplasament din Şoseaua Bălănoaiei, conform titlului de proprietate nr. 68558 din 12 noiembrie 1996 emis autoarei reclamantei.

În cauză, se arată în considerentele sentinţei atacate, s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, care a concluzionat că suprafaţa de 1 ha (9095 m.p. din măsurători) atestată în proprietatea SC A. SA Giurgiu de certificatul a cărui anulare se solicită, este aceiaşi cu cea avută în proprietate de autoarea reclamantei (ulterior în administrarea SC A. SA Giurgiu), fiind identificat în anexa 1 la raport.

Concluzionează instanţa de fond, în raport cu argumentele de fapt şi de drept reţinute, că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07/2181 din 11 februarie 1999 a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor HG nr. 834/1991, ceea ce determină admiterea acţiunii şi anularea parţială a actului contestat, în ceea ce priveşte suprafaţa de teren de 1 ha, situată în Giurgiu, Şoseaua Bălănoaiei.

Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, au declarat recurs pârâţii.

Recurentul - pârât M.A.P.D.R. îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv „hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii", precum şi pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.

Susţine, prin motivele de recurs formulate, în esenţă, următoarele:

- actul administrativ a cărei anulare se solicită este un act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 şi 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termenul de introducere a plângerii prealabile fiind de 6 luni de la data luării la cunoştinţă, iar termenul de introducere a acţiunii este de 6 luni, sau pentru motive temeinice şi peste acest termen, dar nu mai târziu de un an de la data luării la cunoştinţă.

O, susţine recurentul - pârât, intimata - reclamantă a luat cunoştinţă despre actul administrativ atacat din momentul înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei SC A. SA Giurgiu, în Cartea funciară, de la acel moment actul atacat fiindu-i opozabil, iar plângerea prealabilă a fost formulată cu depăşirea termenului de 6 luni prevăzut de textul de lege, ceea ce atrage inadmisibilitatea acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile.

- în mod netemeinic şi nelegal instanţa de fond a respins excepţia inadmisibilităţii pentru tardivitatea acţiunii raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Intimata - reclamantă F.L. nu a respectat termenul de un an de introducere a acţiunii, socotit de la data luării la cunoştinţă despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate atacat, adică de la momentul înscrierii actului în Cartea Funciară, moment de la care devine opozabil şi pentru terţi.

- în mod nelegal şi netemeinic instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din patrimoniul SC A.G. SA fiind emis cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în cauză – HG nr. 831/1991 şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990.

Se solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii ca inadmisibilă, iar în subsidiar, în cazul respingerii excepţiilor invocate, ca neîntemeiată.

Recurenta - pârâtă SC A. SA Giurgiu, prin lichidator M.C.S.P.R.L. Giurgiu, invocă acelaşi motiv de modificare a sentinţei, art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţine, în esenţă, următoarele:

- Hotărârea pronunţată este dată în contradictoriu cu un subiect de drept care nu mai exista la data pronunţării, în perioada 1997 – 2007 recurenta - pârâtă fiind sub incidenţa Legii nr. 64/1995, iar de la data de 21 septembrie 2007 a fost radiată din evidenţele O.R.C. Giurgiu.

- în prezenta cauză intimata - reclamantă nu a mai formulat plângere prealabilă, prevalându-se de răspunsul M.A.P.D.R. folosit şi în acţiunea în anulare ce a formulat obiectul dosarului nr. 8864/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, dosar în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 560/2007 prin care s-a respins acţiunea ca tardiv formulată, sentinţă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare şi în raport de care au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţie respinsă în mod nelegal de către instanţa de fond.

- pe fondul cauzei, recurenta-pârâtă susţine că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile HG nr. 746/1992, terenul revendicat fiind un teren industrial de incintă în care SC A. SA Giurgiu a avut organizat activul „Depozite Centrale", necesar desfăşurării activităţii sale, certificatul de atestare a dreptului de proprietate fiind emis cu respectarea dispoziţiilor legale n vigoare.

Intimata - reclamantă F.L. a depus întâmpinare la motivele de recurs formulate de cei doi recurenţi, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

Analizând recursurile formulate, în raport de motivele invocate şi legislaţia incidentă în cauză, precum şi probatoriile administrate în cauză, Înalta Curte le va admite potrivit considerentelor ce vor fi precizate în continuare.

Actul administrativ contestat de intimata - reclamantă, în mod neîndoielnic, îl reprezintă certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr. 2181 emis la data de 11 februarie 1999 de către M.A.P.D.R. prin care se atestă dreptul de proprietate al pârâtei SC A.G. SA.

Caracterul său de act administrativ unilateral individual face să-i fie aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora „Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1) (de 6 luni) dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului - verbal de conciliere, după caz".

Textul art. 11 alin. (2), în forma actuală, modificată prin Legea nr. 262/2007, oferă şi terţilor interesaţi posibilitatea de a contesta legalitatea unui act administrativ, într-un termen care are o dată de la care începe să curgă, ce poate fi stabilită cu certitudine şi anume în termen de un an de la data luării la cunoştinţă prin orice mijloace, de emiterea actului administrativ.

Potrivit Legii nr. 7/1996 privind cadastrul funciar şi publicitatea imobiliară, art. 27 alin. (1), „înscrisurile în cartea funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faţă de terţi de la data înregistrării cererii".

Terenul în litigiu în suprafaţă de 1 ha (9095 m.p. rezultată din măsurători) pe care se află construcţii ridicate de intimata - pârâtă, astfel cum a fost denumit „Depozitul Central", situat în Giurgiu, Şoseaua Bălănoaiei, a făcut obiectul vânzării prin negociere directă, în procesul de lichidare active al recurentei - pârâte SC A. SA, potrivit procesului verbal de negociere directă nr. 108 din 18 martie 2004 încheiat între SC M.C. SRL Giurgiu (lichidator al SC A. SA Giurgiu) în calitate de vânzător şi numita R.C. administrator al SC S.C.I. SRL Bucureşti în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare fiind autentificat prin B.N.P.U.M. şi U.B.M.A. la data de 15 aprilie 2004 şi înscris în Cartea Funciară nr. 3127/N potrivit încheierii nr. 2531/2004.

Conform extrasului de Carte Funciară de la dosar – vol. I rezultă fără echivoc că în C.F. nr. 3127/N – Partea I-a era înscris imobilul în litigiu, teren în suprafaţă de 9095 m.p. şi construcţiile aferente, ce face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate contestat de intimata - reclamantă, sub nr. cadastral 3031, următoarea înscriere a dreptului de proprietate al SC S.C.I. SRL Bucureşti, efectuându-se conform Încheierii nr. 2531/2004.

Faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr. 2181 din 11 februarie 1999 emis de M.A.A. era înscris în C.F. este menţionat chiar în contractul de vânzare - cumpărare sus-menţionat, părţile contractante renunţând la obligaţia B.C.F.J. Giurgiu de a cerceta registrele de sarcini imobiliare.

Ca atare, data de la care intimata - reclamantă, terţ în raport cu actul administrativ atacat, a luat cunoştinţă despre acesta este cea de la care s-a produs înscrierea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în C.F., astfel încât de la această dată actul administrativ îi este opozabil, dată care constituie şi momentul de la care se calculează termenul de un an de introducere a acţiunii prevăzute de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care este un termen de decădere. Or, intimata - reclamantă a introdus acţiunea la data de 7 martie 2007, depăşind cu mult termenul prevăzut.

În acest context, intimata - reclamantă nu poate susţine că a luat cunoştinţă despre acest certificat la o altă dată, astfel cum a precizat în alte cauze având acelaşi obiect şi anume data de 13 martie 2006 în dosar nr. 8864/2006 al Curţii de Apel Bucureşti sau data de 28 iunie 2006 în prezenta cauză, formulând plângere prealabilă în dosarul nr. 8864/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, dosar în care soluţia definitivă şi irevocabilă a fost de respingere a acţiunii ca tardiv formulată.

E drept că în dosarul nr. 8864/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, instanţa a analizat tardivitatea introducerii acţiunii în raport de data emiterii actului şi nu de la data luării la cunoştinţă, astfel cum a fost modificată Legea contenciosului administrativ prin Legea nr. 262/2007, fapt pentru care în prezenta cauză instanţa de fond, în mod corect, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat.

Aşa fiind şi cum excepţia formulării tardive a cererii de chemare în judecată este întemeiată, instanţa de control judiciar urmează a admite, în baza art. 312 C. proc. civ., cele două recursuri şi a modifica în tot sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii formulată de intimata - reclamantă ca tardivă.

Cât priveşte motivul de recurs invocat de recurenta - pârâtă SC A. SA Giurgiu, prin lichidator M.C.S.P.R.L. Giurgiu, referitor la nulitatea sentinţei întrucât soluţionarea cauzei s-a făcut în contradictoriu cu o persoană juridică ce la data pronunţării hotărârii era radiată din R.C., acesta este nefondat.

La momentul sesizării instanţei, cadrul procesual a fost corect stabilit, SC A. SA Giurgiu fiind chemată în judecată prin lichidatorul judiciar SC M.C. S.P.R.L. Giurgiu, recurenta - pârâtă fiind în proces de lichidare.

Pe de altă parte, recurenta-pârâtă nu arată care este vătămarea produsă în contradictoriu cu SC A. SA Giurgiu.

Celelalte motive de recurs formulate privesc fondul cauzei, astfel încât, cauza fiind rezolvată în baza unei excepţii, apare de prisos a fi analizate, potrivit art. 137 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâţii M.A.D.R. şi SC A. SA Giurgiu, prin lichidator judiciar M.C. S.P.R.L. Giurgiu, împotriva sentinţei nr. 3538 din 27 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta F.L., ca tardivă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4136/2010. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs