ICCJ. Decizia nr. 429/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 429/2010
Dosar nr. 9096/1/200.
Şedinţa publică din 28 ianuarie 201.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 58/F-C din 11 martie 2009, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC T. SRL Râmnicu Vâlcea, reţinând că pârâtul a decis în mod legal să retragă licenţa de funcţionare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată reclamantei, deoarece aceasta nu a depus documentaţia necesară reînnoirii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
Recursul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 4838 din 4 noiembrie 2009.
Pentru a pronunţa această hotărâre Înalta Curte a reţinut că licenţa de funcţionare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată societăţii recurente a expirat la data de 24 ianuarie 2008, iar anterior acestei date nu s-a depus documentaţia necesară pentru reînnoirea licenţei. Această documentaţie a fost întocmită şi înregistrată la data de 19 martie 2008, după expirarea termenului de valabilitate a licenţei nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005.
Susţinerea din acţiune că întreaga documentaţie necesară reînnoirii licenţei de funcţionare a fost depusă la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea la data de 24 septembrie 2007, nu a fost dovedită, reţine instanţa de recurs, şi nu poate fi reţinută ca argument pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzută de art. 10 din HG nr. 1010/2004 pentru reînnoirea licenţei.
Împotriva deciziei nr. 4838 din 4 noiembrie 2009, reclamanta SC T. SRL Râmnicu Vâlcea a formulat contestaţie în anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 317 - 318 C. proc. civ.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că Decizia atacată este netemeinică şi nelegală, întrucât la pronunţarea ei instanţa a făcut o gravă greşeală materială, în sensul că a apreciat că recursul a fost tardiv formulat, ori din analiza actelor de la dosar rezultă că recursul a fost declarat şi motivat în termenul prevăzut de lege.
Contestatoarea susţine că a luat cunoştinţă de soluţia pronunţată prin Decizia nr. 4838 din 4 noiembrie 2009 la data de 6 noiembrie 2009 de pe pagina de net a instanţei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Art. 317 C. proc. civ. deschide calea extraordinară a contestaţiei în anulare împotriva hotărârilor definitive, când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina n-a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când judecata s-a făcut fără competenţă.
Această cale de atac este o aplicare a principiului contradictorialităţii în procesul civil, care cerere ca judecarea procesului, în toate fazele sale, să se facă cu regulata citare a părţilor, spre a le da putinţa să-şi apere interesele.
Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Motivul pentru care contestatoarea a solicitat retractarea deciziei nr. 4838 din 4 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nu se încadrează în ipotezele juridice reglementate pentru calea extraordinară de atac exercitată.
În cauză, instanţa de recurs a analizat toate motivele de recurs invocate de recurentă şi a dispus respingerea acestuia ca nefondat.
Faptul că pe pagina de net a instanţei a apărut o altă soluţie, respectiv că recursul a fost respins ca tardiv, este o eroare care nu afectează soluţia pronunţată în cauză şi nu se înscrie în motivele limitativ prevăzute de art. 318 C. proc. civ.
Faţă de considerentele expuse, constatând că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute expres în art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de SC T. SRL Râmnicu Vâlcea împotriva deciziei nr. 4838 din 4 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 424/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 486/2010. Contencios → |
|---|
