ICCJ. Decizia nr. 4510/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4510/2010

Dosar nr. 308/107/2009

Şedinţa publică de la 22 octombrie 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe

Prin acţiunea formulată, reclamantul N.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Consiliu Judeţean Alba - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi şi Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare, să se dispună anularea deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 11421 din 02 decembrie 2008 emisă de pârâta Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare, şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că, prin decizia nr. 11421 din 02 decembrie 2008, pârâta Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare a stabilit că nu se mai încadrează în criteriile medico-psiho-sociale pentru încadrarea în grad de handicap, ceea ce îl nemulţumeşte, pentru că a avut grad de handicap accentuat până la data de 10 iulie 2008, când i s-a refuzat prelungirea valabilităţii certificatului. Reclamatul a adăugat că, în afara diagnosticelor trecute în decizie, are proteză şi în urma operaţiei nu se poate descurca singur, iar când se deplasează foloseşte bastonul. Certificatul eliberat de medicul chirurg, care atestă acest lucru, se găseşte la dosar şi a fost analizat superficial.

Pârâta Consiliu Judeţean Alba - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi a solicitat, prin întâmpinare, respingerea acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală pasivă, învederând faptul că reclamantul solicită anularea deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 11421 din 02 decembrie 2008, care este emisă de pârâta Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare, iar nu de către Consiliul Judeţean Alba - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi.

Pârâta Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare a solicitat, prin întâmpinare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că decizia atacată a fost emisă cu respectarea strictă a criteriilor medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1992 al M.S.P.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea depusă de către pârâta Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare, precizând că în mod netemeinic acesta susţine că afecţiunile de care suferă nu sunt trecute în criteriile medico-psiho-sociale prevăzute în Ordinul comun nr. 762 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1992 al Ministerului Sănătăţii Publice acestea se găsesc la Capitolul 4 pct. 1 - Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor inimii; Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii.

2. Hotărârea Curţii de apel

Prin sentinţa civilă nr. 20/CA din 20 ianuarie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâtul Consiliul Judeţean Alba - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi şi a respins acţiunea în contradictoriu cu acesta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală; a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de către reclamant împotriva pârâtei Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a analizat mai întâi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată, prin întâmpinare, de pârâtul Consiliul Judeţean Alba - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, constatând că potrivit art. 13 alin. (4) şi (5) din H.G. nr. 430/2008, contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad de handicap se soluţionează prin decizii emise de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, iar aceste decizii pot fi atacate potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Rezultă astfel că obiectul acţiunii în contencios îl constituie numai decizia Comisiei Superioare, act administrativ la emiterea căruia Comisia Judeţeană nu are competenţă şi, corelativ, în plan procesual, nici legitimare procesuală pasivă.

Analizând pe fond cererea reclamantului, Curtea de apel a constatat că acesta este neîntemeiată, pentru următoarele considerentele:

În anul 2007, reclamantul a beneficiat de protecţia specială a persoanelor cu handicap, acesta fiind încadrat în grad de handicap accentuat prin certificatul eliberat de Consiliu Judeţean Alba - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi.

La revizuire, după actualizarea documentaţiei medicale şi examinarea sa de către Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba, a fost emis certificatul de neîncadrare a reclamantului în grad de handicap, cu motivarea că în raport de diagnosticul care rezultă din actele medicale prezentate, reclamantul nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale prevăzute în Ordinul comun nr. 762 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1992 al Ministerului Sănătăţii Publice.

Dispoziţiile Ordinului comun nr. 762 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1992 al Ministerului Sănătăţii Publice din 2007, prevăd la Capitolul 5 - Funcţiile sistemului digestiv, metabolic şi endocrin, Subcapitolul II - Evaluarea gradului de handicap în afectarea unor funcţii metabolice, faptul că au acces la încadrarea în grad de handicap numai persoanele care suferă de diabet zaharat tip 1, juvenil sau al adultului tânăr până la 26 de ani.

Însă, reclamantul are un diabet zaharat de maturitate echilibrat cu antidiabetice orale, pentru care nu s-a impus insulinoterapia, complicat numai cu polineuropatia mixtă, fără a se reţine amiotrofii la gambe şi coapse sau deficit motor, ceea ce nu îi determină tulburări funcţionale pentru care să se justifice încadrarea în grad de handicap.

Instanţa de fond a apreciat că susţinerile referitoare la faptul că afecţiunile menţionate în certificatele medicale pe care le deţine se regăsesc la Cap. 4, pct. 1 - Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor inimii; Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute.

3. Recursul exercitat de reclamant

Reclamantul N.P. a declarat recurs împotriva hotărârii instanţei de fond, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În esenţă, recurentul-reclamant a arătat că soluţia pronunţată este în afara legii şi foarte laconic motivată, în condiţiile în care diagnosticul său medical se încadrează în criteriile prevăzute expres în ordinul nr. 1992/2007, iar raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză nu confirmă concluziile comisiilor de evaluare a persoanelor cu handicap, aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza prin prisma criticilor formulare în recurs şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că sentinţa atacată este legală şi temeinică, recursul fiind nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Actul administrativ supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ în condiţiile Legii nr. 554/2004 este decizia nr. 11421 din 02 decembrie 2008, prin care Comisia Superioară de Evaluare în Grad de Handicap pentru Adulţi a stabilit că recurentul-reclamant nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 1007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al Ministerului Sănătăţii Publice.

Diagnosticul clinic reţinut în decizie constă în „diabet zaharat tip II complicat cu polineuropatie mixtă; AO-cataractă în evoluţie (VAO-1/3 FCNC); C.I. Silenţioasă; HTA; ICC CL.III-NYHA”.

Decizia privind încadrarea în grad de handicap a avut la bază un raport de evaluare complexă, întocmit la data de 09 iulie 2008 de Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap - Alba, care a ajuns la concluzia că afecţiunile medicale de care suferă reclamantul configurează o stare de boală, iar nu de handicap în sensul legii.

Diagnosticul clinic de diabet zaharat tip II, complicat cu polineuropatie diabetică mixtă, cataractă în evoluţie, insuficienţă cardiacă, precum şi celelalte afecţiuni menţionate mai sus au fost confirmate şi prin raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, în care medicul specialist în medicină legală, în limitele atribuţiilor sale, a concluzionat că starea medicală a recurentului-reclamant nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin ordin, deşi, prin afecţiunile de care suferă, persoana în cauză prezintă o deficienţă funcţională accentuată.

Această opinie de specialitate nu putea constitui însă un argument suficient pentru formarea convingerii în sens contrar soluţiei pronunţate, pentru că încadrarea în grad de handicap este reglementată prin prisma unor criterii complexe, nu numai medicale, ci şi psihosociale, în limitele cărora autoritatea emitentă îşi poate exercita dreptul de apreciere, ţinând seama de toate datele individuale supuse evaluării.

În privinţa afectării funcţiilor inimii, la care se face referire în motivarea recursului, la Capitolul 4 lit. a) pct. 1 din ordinul de aprobare a criteriilor medico-psihosociale sunt instituite unele distincţii în raport cu caracterul primar ori secundar al bolii şi cu cauzele acesteia.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, motivarea sentinţei conţine o analiză detaliată şi aprofundată a probelor cauzei, cărora judecătorul fondului le-a acordat semnificaţia adecvată în raport cu cadrul normativ în vigoare.

2. Temeiul de dreptul al soluţiei adoptate în recurs

Având în vedere toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de N.P., împotriva sentinţei civile nr. 20/CA din 20 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4510/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs