ICCJ. Decizia nr. 4561/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4561/2010
Dosar nr. 635/54/2009
Şedinţa publică din 26 octombrie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 9 martie 2009, reclamanta SC E. SRL Balş a chemat în judecată A.P.D.R.P., solicitând anularea procesului-verbal de constatare nr. 17336 din 12 septembrie 2008 prin care s-a stabilit în sarcina societăţii un debit de 946.006 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat, în esenţă, că prevederile contractului de finanţare încheiat la 4 august 2006 au fost respectate, nu s-au constatat diferenţe valorice între lucrările solicitate la plată în noiembrie 2006 şi cele executate efectiv, consemnate în expertiza tehnică efectuată în anul 2007 şi nu s-a făcut dovada existenţei unui conflict de interese între firmele participante la licitaţie, imputabil societăţii reclamante.
La data de 28 septembrie 2009, A.C.M.O.T. SRL Buftea a formulat cerere de intervenţie accesorie, în interesul pârâtei, prin care a solicitat respingerea acţiunii, cerere admisă în principiu prin încheierea din 1 octombrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 350 din 8 octombrie 2010 a aceleiaşi instanţe a fost admisă acţiunea, dispunându-se anularea procesului-verbal de constatare atacat şi totodată, a fost respinsă cererea de intervenţie accesorie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că între părţi a intervenit la 4 august 2006 un contract având ca obiect un ajutor financiar nerambursabil de 3.015.714 lei pentru realizarea unui abator în Balş, prin procesul-verbal de constatare din 12 septembrie 2008 reţinându-se ca fiind neeligibile cheltuielile pentru lucrări, servicii de dirigenţie de şantier şi cota ISC.
Instanţa a constatat, referitor la primul punct al actului contestat, privind încheierea contractului de execuţie lucrări anterior întocmirii contractului de finanţare că acest aspect nu poate conduce la recuperarea ajutorului financiar, faţă de clauza referitoare la intrarea în vigoare a contractului de executare lucrări după constituirea garanţiei bancare de bună execuţie, deci ulterior acordării finanţării.
Instanţa a mai reţinut că, potrivit expertizei tehnice întocmite după finalizarea lucrărilor nu există diferenţe între situaţiile de plată şi lucrările executate fiind justificate sumele încasate pentru efectuarea unor lucrări suplimentare pentru consolidarea infrastructurii existente, necorespunzătoare.
Referitor la existenţa mai multor variante ale autorizaţiei de construire, s-a constatat că neconcordanţele nu pot fi imputate reclamantei, ci emitentului actului, neputând constitui temei pentru declararea cheltuielilor neeligibile, în absenţa unor încălcări culpabile a normelor legale ori a prevederilor contractului de finanţare.
S-a mai reţinut lipsa culpei societăţii în ceea ce priveşte existenţa unor legături între firmele participante la cea de-a doua licitaţie de lucrări, de natură să împiedice libera concurenţă, acest aspect nereprezentând o încălcare a obligaţiilor contractuale ori o nerespectare a procedurilor de licitaţie imputabile reclamantei.
Împotriva sentinţei a declarat recurs A.P.D.R.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că instanţa de fond a reţinut, în mod eronat, că reclamanta nu a încălcat prevederile contractului de finanţare, prin încheierea contractului de achiziţie lucrări cu SC C.P. SRL.
Or, acest act a fost întocmit la 28 iunie 2006, înaintea contractului de finanţare încheiat la 4 august 2006, deşi potrivit condiţiei impuse de pârâtă prin instrucţiunile anexă la contract, atât încheierea, cât şi derularea efectivă a contractelor de achiziţie nu se puteau desfăşura decât după data de 4 august 2006, cu excepţia contractelor de consultanţă şi proiectare.
De asemenea, a arătat pârâta, este eronată concluzia instanţei că toate lucrările de la Corpul A abator au fost executate după momentul depunerii cererii de finanţare, determinate de necesitatea consolidării structurii existenţei.
Astfel, potrivit chiar expertizei tehnice invocate de instanţă, realizată în luna aprilie 2006, lucrările la corpul A erau demarate, construcţia fiind bine conformată şi dimensionată, neexistând deficienţe de execuţie şi nefiind necesare intervenţii suplimentare la elementele de structură executate.
Pârâta a precizat că există diferenţe între sumele decontate către constructori faţă de valoarea lucrărilor real executate, în sensul în care prin expertizele tehnice cantităţile de lucrări puse în operă au fost mici.
Un alt motiv de recurs invocat de pârâtă priveşte susţinerea instanţei în sensul că nu pot fi imputate societăţii neregulile existente la cea de-a doua procedură de achiziţie, referitoare la conflictul de interese între firmele ofertante, întrucât prin semnarea contractului de finanţare, reclamanta a consimţit la faptul că va fi singurul răspunzător pentru derularea proiectului.
Pârâta a mai învederat şi neregulile referitoare la autorizaţia de construire, ataşată la cererea de finanţare şi la dosarele pentru cele trei tranşe de plată în patru exemplare diferite. Sub acest aspect, Primăria Balş a comunicat faptul că nu a emis decât un singur exemplar al autorizaţiei, a cărei valabilitate a fost prelungită o singură dată, pârâta susţinând că modificările existente pe celelalte exemplare care poartă ştampila şi semnătura beneficiarului au fost făcute cu ştiinţa acestuia.
La data de 23 iunie 2010 asociatul unic al reclamantei, B.E., a formulat cerere de intervenţie în interesul societăţii, solicitând respingerea recursului. Solicitarea a fost admisă în principiu prin încheierea din 20 octombrie 2010 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune modificarea sentinţei şi respingerea acţiunii.
Astfel, din probele administrate rezultă că, pe parcursul implementării şi derulării proiectului, inclusiv în timpul procedurilor de achiziţii, au existat nereguli imputabile reclamantei, evidenţiate în procesul-verbal de constatare.
Societatea a depus la data de 31 martie 2006 cererea de finanţare, din Studiul de fezabilitate inclus reieşind că lucrările la Corpul A al clădirii abatorului au fost începute în anul 2005, fiind deja executate lucrările de betoane în fundaţii, iar la suprastructură stâlpii din beton armat.
Starea tehnică a acestor lucrări deja executate a fost evaluată de expertul tehnic B. în luna aprilie 2005, care, în expertiza efectuată la solicitarea pârâtei, a concluzionat că nu există deficienţe de execuţie, construcţia fiind bine conformată şi dimensionată şi nefiind necesare intervenţii la elementele de structură executate.
De menţionat că până la data contestării procesului-verbal de constatare atacat în prezenta cauză, reclamanta nu a comunicat existenţa unei completări la acea expertiză, ce nu a fost avută în vedere la data încheierii contractului de finanţare. Acea completare conţine date contradictorii în raport de lucrarea iniţială, expertul reţinând că dimensiunea fundaţiilor existente nu corespunde şi necesită mărirea lor.
În aceste împrejurări, în prima tranşă de plată a lucrărilor executate potrivit contractului de execuţie derulat cu SC C.P. SRL în perioada 28 iunie 2006 – 13 aprilie 2007, apare un proces-verbal pentru verificarea lucrărilor premergătoare turnării betonului în fundaţii, în condiţiile în care acestea erau deja finalizate, potrivit studiului de fezabilitate şi a raportului de expertiză întocmit la solicitarea pârâtei.
Aşadar, procesul-verbal de constatare din 11 septembrie 2008 a reţinut în mod întemeiat că în contractul de execuţie nu au fost scăzute cantităţile de lucrări executate, specificate în expertiza tehnică, societatea nerespectând prevederile acestui contract – art. 5.1. – potrivit cărora actul intră în vigoare după constituirea garanţiei bancare de bună execuţie şi după semnarea contractului de finanţare.
Or, contractul de execuţie lucrări a intrat în vigoare la 8 decembrie 2006, când a fost emis ordinul de plată pentru constituirea garanţiei bancare, fiind anterioare atât ordinul de începere a lucrărilor, datat 7 august 2006, cât şi realizarea primelor lucrări, facturarea şi achitarea acestora.
O altă neregulă imputabilă reclamantei o constituie nerespectarea prevederilor privind organizarea procedurii de achiziţie pentru lucrările rămase neexecutare ca urmare a rezilierii contractului încheiat cu SC. C.P. SRL.
Astfel, la 15 aprilie 2007, reclamanta a transmis invitaţii de participare la 3 societăţi comerciale, două dintre ele având acelaşi sediu şi acelaşi administrator, a treia având sediul pe aceeaşi stradă şi număr, diferind doar apartamentul.
Pârâta a reţinut în mod întemeiat că între cele trei societăţi participante la licitaţie au existat conflicte de interese, în condiţiile în care administratorii celor două firme necâştigătoare au participat la derularea contractului încheiat cu societatea câştigătoare, fie ca reprezentant al acesteia în corespondenţă cu A.P.D.R.P., fie ca şef de şantier.
Caracterul formal al licitaţiei rezultă astfel cu evidenţă, reclamanta neputând susţine că nu a cunoscut conflictul de interese, din moment ce, potrivit contractului cadru de finanţare, parte din contractul încheiat la 4 august 2006, beneficiarul este singurul răspunzător, în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, fiind o obligat să adopte o asemenea conduită care să evite conflictul de interese şi să informeze agenţia despre orice situaţie care ar putea da naştere unui asemenea conflict.
Curtea reţine că este eronată şi concluzia instanţei de fond că nu au existat diferenţe între lucrările executate şi situaţiile de plată, fiind astfel justificate sumele încasate suplimentar.
Sub acest aspect a rezultat astfel cum s-a arătat că listele de cantităţi de lucrări scoase la licitaţie în 2006 sunt identice cu cele consemnate în proiectul tehnic întocmit în anul 2005, fără a fi scăzute lucrările executate, specificate în expertiza efectuată în luna aprilie 2006. De asemenea, referitor la contractul de execuţie lucrări încheiat în 2007 cu A.C.M.O.T. SRL Buftea, în sumă de 1.875.194 lei, listele de cantităţi în baza cărora a fost stabilită această valoare nu sunt în conformitate cu raportul de expertiză efectuat în aprilie 2007, având ca obiect verificarea stadiului lucrărilor după rezilierea primului contract.
Astfel, cum s-a reţinut prin procesul-verbal de constatare, lucrările executate, evidenţiate în acel raport din aprilie 2007, sunt diferite de ceea ce reclamanta a solicitat la prima tranşă de plată din noiembrie 2006, parte din diferenţe fiind în sensul că nu apar ca executate lucrări deja decontate.
Referitor la autorizaţia de construire, ce a fost depusă în documentele proiectului în 4 exemplare diferite, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că Primăria Balş este în culpă pentru emiterea acestui înscris, cu menţiuni diferite, referitoare la valoarea investiţiei şi prelungirea valabilităţii actului.
Astfel, cum rezultă din actele dosarului, originalul autorizaţiei de construire concordă cu exemplarul depus de reclamantă în faza instrumentării cererii de finanţare – AC nr. 8826 din 25 august 2005, valabilă 12 luni, fără a fi menţionată valoarea investiţiei, prelungirea valabilităţii actului, fiind dispusă o singură dată, de la 7 august 2006 la 7 august 2007.
Aşadar, modificările ce apar în celelalte exemplare ale autorizaţiei de construire sunt imputabile societăţii reclamante care a certificat conformitatea copiilor cu originalul autorizaţiei.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea reţine că, datorită neregularităţilor înregistrate pe parcursul implementării şi derulării contractului de finanţare, imputabile societăţii, aceasta a fost în mod justificat obligată să restituie integral valoarea finanţării primite.
În consecinţă, măsura constituirii debitului a fost dispusă de pârâtă cu respectarea prevederilor legale aplicabile, fiind justificată declararea ca fiind neeligibile a cheltuielilor în valoare de 946.006,57 lei.
Astfel fiind, Curtea va admite recursul declarat şi va modifica sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea ca neîntemeiată, admiţând şi cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei formulată de A.C.M.O.T. SRL Buftea.
De asemenea, respingând acţiunea, Curtea va respinge şi cererea de intervenţie accesorie formulată de B.E., în interesul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinţei nr. 350 din 8 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată iar pe fond respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de SC E. SRL Balş.
Respinge cererea de intervenţie în interesul reclamantei formulată de B.E.
Admite cererea de intervenţie în interesul pârâtei formulată de A.C.M.O.T. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4640/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 4685/2010. Contencios → |
|---|
