ICCJ. Decizia nr. 4566/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4566/2010
Dosar nr. 5702/2/2009
Şedinţa publică din 27 octombrie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată de F.I.E.S.E.S.S. SA, ce formează obiectul dosarului nr. 5702/2/2009, s-a solicitat în contradictoriu cu A.N.A.F. anularea deciziei de impunere nr. 25 din 30 ianuarie 2009 şi a raportului de inspecţie fiscală din aceeaşi dată, privind obligaţii fiscale suplimentare de 6.580.488 lei impozit pe profit şi TVA şi 3.092.926 lei majorări de întârziere.
În şedinţa publică din 23 martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a dispus prin încheiere suspendarea executării deciziei nr. 363 din 2 octombrie 2009 emisă de pârâtă în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva actelor fiscale, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că sunt întrunite cerinţele art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi pericolul producerii unei pagube iminente.
Împotriva încheierii a declarat recurs pârâta A.N.A.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că prin probele administrate nu s-a făcut dovada îndeplinii cumulative a condiţiilor legale pentru a se dispune suspendarea executării actelor de control, instanţa ignorând şi faptul că acestea se bucură de prezumţia de legalitate.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea constată că nu este întemeiată critica privind neîndeplinirea cerinţelor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte existenţa unui caz bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din aceeaşi lege, rezultă în cauză prezenţa unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care, examinate sumar, sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actelor administrative contestate.
Astfel, pentru a stabili dacă transformatoarele electrice sunt mijloace fixe de natura echipamentelor tehnologice, astfel cum au reţinut organele de control ori pot fi clasificate drept construcţii speciale, cu consecinţe asupra obligaţiilor fiscale, instanţa de fond, sesizată şi cu acţiunea de anulare a actelor administrative, a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Referitor la cerinţa prevenirii unei pagube iminente, în raport de importanţa socială a activităţii desfăşurate de reclamantă, de valoarea importantă a debitului stabilit suplimentar în sarcina societăţii, se poate trage concluzia că executarea imediată a actelor administrative poate cauza un prejudiciu ireparabil, prin sistarea serviciilor asigurate şi neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate.
Faţă de cele expuse mai sus, constatând că soluţia pronunţată este legală şi temeinică, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N.A.F., împotriva încheierii din 30 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4557/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 4573/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
