ICCJ. Decizia nr. 4571/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4571/2010
Dosar nr. 11838/2/2009
Şedinţa publică de la 27 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.A.A. a chemat în judecată pe pârâta M.T., în calitate de director al Şcolii V.B. pentru încălcarea Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3638 şi a deciziei nr. 2838 din 31 iulie 2009 a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, solicitând daune materiale şi morale în cuantum de minim 2.000.000 RON şi acordarea normei întregi la disciplina „Geografie” în întreg anul şcolar 2009-2010.
În şedinţa publică din 22 iunie 2010, prima instanţă a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale.
Prin sentinţa civilă nr. 3009 din 22 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că reclamanta invocă nerespectarea unor acte administrative de către pârâtă, în calitate de director al Şcolii V.B. S-a apreciat că întrucât şcoala este asimilată unei autorităţi publice locale, se impune aplicarea art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi declinarea competenţei materiale în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.A.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă, că, în mod greşit, Curtea de Apel Bucureşti prin hotărârea pronunţată a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a.
Susţine recurenta-reclamantă că, competentă este Curtea de Apel Bucureşti pentru a judeca în fond cauza, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în cauză fiind chemat în garanţie şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, iar acţiunea formulată conţine şi un capăt de cerere privind daune morale în valoare de 2.000.000 RON.
Au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia, respectiv „hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii”.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins potrivit următoarelor considerente:
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, text de lege invocat şi de recurentă „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
În speţă, astfel cum corect a reţinut şi instanţa de fond, recurenta-reclamantă a chemat în judecată pe numita M.T. în calitate de director al Şcolii V.B. susţinând că aceasta ar fi încălcat un ordin al ministrului şi o decizie a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, întrucât nu i-a acordat norma întreagă de 18 ore la disciplina pe care o predă – geografie – în anul şcolar 2009-2010.
Şcoala V.B. din Municipiul Bucureşti precum şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt deopotrivă autorităţi publice locale, astfel încât potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, text de lege invocat şi de recurentă, competent a soluţiona cauza este Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, astfel cum corect a stabilit şi instanţa de fond.
Nu poate fi avut în vedere criteriul valoric de stabilire a competenţei, reglementat de acelaşi text de lege, astfel cum pretinde recurenta-reclamantă, pentru faptul că solicită şi plata unor daune materiale şi morale în valoare de 2.000.000 RON, deoarece textul de lege invocat se referă la „taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale precum şi accesorii ale acestora” în cuantum de 500.000 RON pentru competenţa Tribunalului şi peste 500.000 RON pentru competenţa Curţii de Apel, în primă instanţă.
Aşadar, în mod corect, instanţa de fond a constatat că Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, este competent a soluţiona cauza în primă instanţă şi nu Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, interpretând corect actul juridic dedus judecăţii şi aplicând corect legea.
Recursul formulat de reclamantă se priveşte astfel ca nefondat, motiv pentru care în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.A.A., împotriva sentinţei civile nr. 3009 din 22 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4568/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4575/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
