ICCJ. Decizia nr. 4653/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4653/2010
Dosar nr. 6257/1/2009
Şedinţa publică de la 29 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin hotărârea din 9 iulie 2009, ce formează obiectul recursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus validarea rezultatelor obţinute de candidaţii care au participat la concursul de promovare pe loc la Curtea de Apel Timişoara, conform anexei la această hotărâre precum şi promovarea pe loc la Curtea de Apel Timişoara a domnului judecător cu grad de tribunal B.Z.H.A. de la Judecătoria Arad, a domnului judecător L.Ş.I. de la Tribunalul Arad şi a doamnei judecător S.R.A.V. de la Tribunalul Timiş, începând cu data de 15 iulie 2009.
În motivarea hotărârii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut următoarele:
B.E.C. şi C.R., judecătoare în cadrul Tribunalului Timiş, au participat la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor din data de 31 mai 2009, candidând pentru Curtea de Apel Timişoara, promovare pe loc.
Pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Timişoara au fost scoase la concurs 3 posturi de judecător, doamnele judecător B.E.C. şi C.R. clasându-se pe locul 4 şi respectiv 5 (conform anexei la hotărâre), în raport cu candidaţii care au participat pentru acelaşi post, fiind declarate respinse ca urmare a neîncadrării în limita posturilor alocate concursului.
Petentele au formulat memorii, prin care au solicitat să se dispună publicarea motivării soluţionării contestaţiilor la barem, eventual revizuirea acestora şi dacă se impune, recorectarea lucrărilor.
Plenul, în acord cu comisia de contestaţii de la disciplina dreptul muncii, a apreciat că argumentele invocate exced contestaţiilor înregistrate şi depuse de către candidate şi înaintate comisiei spre soluţionare, iar interpretările diferite ale textelor legale incidente în speţă, nu pot fi avute în vedere de către comisie după stabilirea baremului definitiv.
S-a mai reţinut că, în conformitate cu art. 14 din Regulament, comisia de contestaţii examinează contestaţiile la barem şi adoptă baremele definitive, iar baremele definitive nu pot fi contestate de candidaţi.
Raportat la hotărârea din 08 februarie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii invocată în memoriul formulat, prin care s-a decis că se impune reevaluarea lucrărilor, în urma constatării între notele acordate de comisia de soluţionare a contestaţiilor a unor diferenţe cuprinse între 1-6 puncte, Plenul a reţinut că cele două situaţii nu sunt similare, deoarece modul de desfăşurare a concursurilor sunt diferite, respectiv subiectele din cadrul concursului din 2006 au constat în elaborarea unor lucrări de sinteză, iar în anul 2009, în subiecte tip grilă, lucrările fiind procesate electronic.
De asemenea, în cadrul concursului din 2009, baremele nu au cuprins formulări generale de natură să creeze dificultăţi de apreciere a lucrărilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurentele B.E.C. şi C.R.G., solicitând anularea parţială a hotărârii atacate în partea care priveşte validarea rezultatelor finale la concursul de promovare în funcţii de execuţie, organizat la 31 mai 2009 pentru Curtea de Apel Timişoara, pe loc, să se dispună declararea recurentelor ca fiind admise la concursul de promovare pe loc în funcţii de execuţie la Curtea de Apel Timişoara, să fie obligat intimatul să dispună, prin hotărâre, promovarea acestora pe loc, în funcţii de execuţie la Curtea de Apel Timişoara.
În motivele de recurs se arată că recurentele sunt judecătoare la Tribunalul Timiş şi au participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie organizat la 31 mai 2009 pentru promovare pe loc la Curtea de Apel Timişoara, optând pentru materia „dreptul muncii”.
Potrivit baremului iniţial, lucrările recurentelor ar fi fost evaluate cu nota 10, dar ca urmare a contestaţiilor la barem, comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare a invalidat răspunsul considerat corect la proba practică, astfel că pentru majoritatea candidaţilor de la materia dreptul muncii, lucrările nu puteau fi evaluate pentru nota 9.
La data de 4 iunie 2009, recurentele au contestat răspunsul validat ca fiind contrar legii, atât în ce priveşte problema de drept cât şi în ce priveşte procedura de evaluare a lucrărilor, dar au fost considerate inadmisibile contestaţiile la baremul definitiv.
S-a apreciat că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de validare a rezultatelor finale ale concursului în condiţiile descrise este nelegală deoarece Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor nu prevede măsurile ce pot fi adoptate de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor la barem şi nici criteriile potrivit cărora, urmare a admiterii contestaţiilor la barem, se anulează o întrebare, se punctează mai multe variante de răspuns ori se punctează o singură variantă.
Şi în cadrul concursurilor organizate în anii anterior (februarie 2007, octombrie 2008) atunci când, la proba practică s-au admis contestaţii la barem, au fost punctate atât variantele stabilite prin baremul iniţial, cât şi cele stabilite de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi chiar în cadrul aceluiaşi concurs, la disciplina Dreptul muncii pentru promovare la tribunale, la speţa de drept comunitar.
O atare manieră de aplicare a regulilor de concurs reprezintă o situaţie de discriminare directă, în raport cu ceilalţi candidaţi la concurs, discriminare care le creează un prejudiciu pentru că notele finale ce au fost acordate au fost diminuate de la 9,80 la 9,30 (pentru B.E.C.), respectiv de la 9,75 la 9,25 (pentru C.R.G.), iar din poziţiile 1 şi 2 au fost trecute pe poziţiile 4 şi 5 şi fără posibilitatea de a mai promova concursul.
Este invocată şi practica anterioară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care confirmă posibilitatea de analizare a legalităţii operaţiunilor administrative şi anularea hotărârii pentru vicii de procedură privind desfăşurarea concursului de promovare în funcţii de execuţie, respectiv decizia nr. 3289 din 27 iunie 2007, nr. 953 din 19 februarie 2009.
S-a depus la dosar copia procesului-verbal din 2 iunie 2009 întocmit de Comisia de contestaţii - disciplina Dreptul muncii - cu privire la contestaţiile la baremul de evaluare şi notare, contestaţia la baremul final de notare şi evaluare a lucrărilor la disciplina dreptul muncii pentru promovarea la Curţile de Apel, răspunsul expediat la 16 septembrie 2009 de către Consiliul Superior al Magistraturii recurentelor, plângerea prealabilă împotriva procesului-verbal din 2 iunie 2009 întocmit de Comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare la disciplina Dreptul muncii solicitând să se dispună reevaluarea baremelor finale de evaluare şi notare a lucrărilor la materia Dreptul muncii - proba practică, adresa nr. BB/2009 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii prin care plângerea prealabilă a fost respinsă ca inadmisibilă.
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La 25 ianuarie 2010, recurentele au depus la dosar excepţia de nelegalitate a art. 20 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat, referitor la admisibilitatea excepţiei de nelegalitate invocată, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Prin încheierea din 26 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate invocată de recurente.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 6257/1/2009, iar prin sentinţa civilă nr. 2971 din 17 iunie 2010 a fost respinsă excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată.
În motivarea soluţiei, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut faptul că reclamantele arată că dispoziţiile art. 20 alin. (4) Teza ultimă din Regulamentul adoptat prin hotârârea Consiliului Superior al Magistraturii din 21 septembrie 2006 sunt nelegale prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) şi (3) din O.G. nr. 137/2000 dat fiind că stabilesc criterii şi condiţii de promovare distincte pentru candidaţii aflaţi în aceeaşi situaţie, fără a exista o justificare obiectivă.
S-a arătat că diferenţa de tratament invocată în cauza dedusă judecăţii vizează candidaţii la concursul de promovare, care au contestat baremul iniţial stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi candidaţii care au optat pentru varianta considerată corectă în baremul iniţial, modificat de comisia de soluţionare a contestaţiilor, dar acest tratament are o justificare obiectivă şi rezonabilă deoarece nici dispoziţiile din Legea nr. 303/2004, nici prevederile din regulament nu prevăd posibilitatea numirii unei alte comisii de soluţionare a contestaţiilor la barem, decât cea constituită potrivit art. 7 şi 11 din Regulament şi necesitatea eliminării posibilităţii de formulare a unei contestaţii la contestaţie iniţială, care ar putea determina o succesiune nelimitată de contestaţii la contestaţii.
Sentinţa nr. 2971/2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a rămas irevocabilă prin nerecurare şi a fost repus pe rol recursul declarat de recurente.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Recurentele au solicitat anularea parţială a hotărârii din 9 iunie 2009 în ceea ce priveşte validarea rezultatelor finale la concursul de promovare în funcţii de execuţie, pe loc, organizat la 31 mai 2009 pentru Curtea de Apel Timişoara iar criticile vizează modul de soluţionare a contestaţiilor la barem, la proba practică, la materia „Dreptul muncii”.
Prin urmare, nu sunt indicate motive de nelegalitate pentru că nu s-au precizat dispoziţiile legale sau regulamentare ce au fost încălcate prin emiterea acesteia ci recurentele sunt nemulţumite de modul în care au fost soluţionate contestaţiile la barem, contestaţii în urma cărora clasamentul iniţial a fost modificat.
De altfel, recurentele au contestat procesul-verbal întocmit de comisia de contestaţii la baremul de evaluare şi creştere, dar această contestaţie a fost respinsă ca inadmisibilă.
Potrivit art. 14 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin hotărârea din 21 iunie 2006, cu modificările aduse de hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. PP/2008 examinarea contestaţiilor la barem şi adoptarea baremului definitiv intră în atribuţiile Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
În art. 20 alin. (4) din Regulament se prevede că „baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţie la bareme care se depune la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 24 de ore, potrivit art. 14 alin. (1). Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii”.
Recurentele au invocat excepţia de nelegalitate a acestui art., dar, prin hotărâre irevocabilă, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Este adevărat că la momentul desfăşurării concursului, aşa cum chiar recurentele au arătat, nu erau prevăzute în regulament măsurile pe care le pot lua comisiile de soluţionare a contestaţiilor la barem, însă, nici instanţa nu poate obliga aceste comisii să valideze unele răspunsuri şi să invalideze altele, aşa cum solicită recurentele, nici să oblige comisiile să procedeze într-un anumit mod, în lipsa unor prevederi regulamentare.
Aşa cum s-a statuat în practica instanţei supreme, în acord cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, se pot analiza de către instanţele de judecată numai viciile de procedură privind desfăşurarea concursului, iar modul de stabilire a baremurilor definitive, care nu mai pot fi contestate, este atributul exclusiv al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem.
A da posibilitatea contestării şi a baremurilor definitive, aşa cum susţin recurentele, înseamnă nu numai a adăuga prevederilor legale existente, dar ar putea determina o succesiune nelimitată de contestaţii la contestaţii.
Faptul că prin hotărârea din 10 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a modificat art. 20 din Regulament, fiind reglementate soluţiile pe care comisiile de soluţionare a contestaţiilor la barem le pot adopta nu înseamnă că instanţa va putea obliga aceste comisii să procedeze conform noilor modificări care au intrat în vigoare după desfăşurarea concursului.
Oricum, situaţia invocată de recurente nu se regăseşte nici în noile modificări pentru că prin procesul-verbal din 2 iunie 2009 Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem a considerat că varianta indicată în baremul iniţial la proba practică, disciplina Dreptul muncii este greşită şi a considerat corectă o altă variantă decât cea iniţială.
În motivele de recurs s-au invocat unele decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, se poate observa că soluţiile adoptate în acele cauze au avut la bază Regulamentul adoptat prin hotărârea din 21 septembrie 2006 fără modificările aduse de hotărârea nr. PP/2008 şi prin urmare, nefiind situaţiile comparabile nu se poate invoca practica anterioară modificărilor.
În baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul declarat ca nefondat, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.E.C. şi C.R.G. împotriva hotărârii din 09 iulie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4650/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4658/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
