ICCJ. Decizia nr. 4744/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4744/2010
Dosar nr. 25/57/2010
Şedinţa publică de la 3 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 ianuarie 2010, reclamanta B.F. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap din cadrul Ministerului Familiei şi Protecţiei Sociale să se dispună anularea deciziei nr. 8604 din 30 iunie 2009 emisă de prima pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de încadrare cu caracter permanent în grad de handicap grav cu asistent personal.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este luată în evidenţă cu boala Alzheimer din anul 2006, având constituit dosarul nr. 13557, în vederea evaluării persoanelor adulte cu handicap.
Reclamanta a învederat că, deşi a prezentat documente medicale actualizate pentru afecţiunea diagnosticată, prin decizia contestată s-a prevăzut un nou termen de revizuire şi s-a refuzat în mod nejustificat încadrarea cu caracter permanent în gradul de handicap grav cu asistent personal.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 42/CA din 9 februarie 2010, prin care a admis acţiunea în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, a anulat decizia de încadrare în grad de handicap nr. 8604 din 30 iunie 2009 şi a obligat comisia pârâtă să emită o nouă decizie având aceleaşi menţiuni cu cea anterioară, dar cu încadrare cu caracter permanent în gradul de handicap constatat şi a obligat pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 300 RON.
Prin aceeaşi sentinţă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi pe cale de consecinţă a fost respinsă acţiunea formulată împotriva acestei pârâte, cu motivarea că, potrivit dispoziţiilor art. 13 din O.U.G. nr. 14/2003, numai comisiile de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulţi au atribuţii în procedurile de încadrare într-un grad de handicap şi implicit, legitimare procesuală în litigiile privind legalitatea deciziilor emise pentru încadrarea într-un grad de handicap.
Instanţa de fond a constatat nelegalitatea deciziei nr. 8604 din 30 iunie 2009, emisă cu o perioadă de valabilitate de 12 luni, cu termen de revizuire în luna martie 2010, reţinând că este nejustificat refuzul comisiei pârâte de încadrare în grad de handicap grav cu caracter permanent.
Concluzia instanţei de fond s-a întemeiat pe documentele medicale depuse la dosar, din care rezultă că reclamanta suferă de demenţă Alzheimer, care se manifestă printr-o atrofie cerebrală generalizată, predominant frontală şi lobii parietali şi triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie), conform explicaţiilor legale cuprinse în Ordinul comun din 31 august 2007 al Ministrului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale şi din 19 noiembrie 2007 al Ministrului Sănătăţii Publice.
Faţă de caracterul ireversibil al acestei afecţiuni, s-a considerat că reclamanta beneficiază de încadrarea în gradul de handicap grav cu caracter permanent, nefiind necesară revizuirea sa medicală periodică impusă prin decizia contestată.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, solicitând ca în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă.
În primul motiv de recurs, s-a susţinut că hotărârea atacată cuprinde argumente străine de natura cauzei, întrucât instanţa de fond a avut în vedere caracterizarea generală a maladiei Alzheimer, fără să analizeze în concret situaţia medicală a intimatei, deşi individualizarea acesteia este obligatorie pentru încadrarea în gradul de handicap grav cu valabilitate permanent.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs, s-a arătat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut caracterul ireversibil al afecţiunii de care suferă intimata, în condiţiile în care aceasta a prezentat o documentaţie insuficientă şi a refuzat să se interneze într-o unitate spitalicească.
Recurenta a învederat că încadrarea în grad de handicap pe durată nedeterminată nu poate interveni decât pentru afecţiunile prevăzute expres în Instrucţiunea metodologică nr. 800/2008, care are caracter obligatoriu, potrivit art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 430/2008 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat corect nelegalitatea deciziei nr. 8604 din 30 iunie 2009 pentru refuzul comisiei recurente de încadrare a intimatei-reclamante în gradul de handicap grav cu caracter permanent.
Caracterul ireversibil şi stadiul afecţiunii de care suferă intimata-reclamantă justificau încadrarea acesteia în handicap permanent, conform criteriilor şi principiilor prevăzute de art. 46 - 50 din H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
La evaluarea şi reevaluarea complexă a intimatei-reclamante de către Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara s-a diagnosticat demenţa Alzheimer, afecţiune caracterizată prin atrofie marcată în lobii frontali şi parietali, prin uitarea numelor celor apropiaţi, uitarea datelor personale, incapacitate de memorare, deteriorarea judecăţii şi a controlului pulsional şi triada patognomonică, conform capitolului II din Ordinul comun din 31 august 2007 al Ministrului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale şi din 19 noiembrie 2007 al Ministrului Sănătăţii Publice.
În consecinţă, soluţia instanţei de fond s-a întemeiat pe probele administrate în cauză, respectiv pe documentaţia medicală din care rezultă în mod evident caracterul ireversibil al afecţiunii de care suferă intimata-reclamantă şi în raport de situaţia concretă a acesteia, s-a stabilit în mod judicios că handicapul constatat are caracter permanent, nefiind necesară revizuirea medicală periodică.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse în hotărârea atacată, cu referire expresă la probele de care sunt susţinute, se constată că este neîntemeiată prima critică formulată în recurs în baza art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
De asemenea, se dovedeşte a fi neîntemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât soluţia instanţei de fond nu încalcă reglementarea cuprinsă în Instrucţiunea metodologică nr. 800/2008 elaborată de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi şi cu caracter obligatoriu pentru comisiile judeţene de evaluare potrivit art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 430/2008 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Superioare.
Apărările formulate în dezvoltarea acestui motiv de recurs sunt infirmate chiar de actul normativ indicat de recurentă, care la pct. 9 din lista afecţiunilor care creează handicap ireversibil şi pentru care se poate emite certificat de persoană cu handicap cu caracter permanent prevede „boala Alzheier, demenţa senilă, demenţa Pick - forme avansate”.
Recurenta nu a contestat diagnosticul medical pentru afecţiunea de care suferă intimata- reclamantă şi cum acesta se încadrează în afecţiunile pentru care se poate emite certificat de persoană cu handicap cu caracter permanent, potrivit actului normativ susmenţionat, se constată că este legală şi temeinică, hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus emiterea unei decizii în acest sens, în locul deciziei nr. 8604 din 30 iunie 2009, anulată numai sub aspectul perioadei de valabilitate.
Pentru considerentele expuse, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva sentinţei nr. 42/CA din 9 februarie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4742/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4745/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
