ICCJ. Decizia nr. 5042/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5042/2010
Dosar nr. 41360/3/2008
Şedinţa publică de la 17 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 3 noiembrie 2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru pârâtul C.L. care, în perioada 1978 - 1984 a desfăşurat activităţi prin care au fost încălcate flagrant drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Curtea de Apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 3757 din 6 noiembrie 2009 prin care a admis acţiunea şi a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut existenţa acestei calităţi, motivat de faptul că pârâtul a funcţionat ca ofiţer de securitate şi a desfăşurat activităţi specifice, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste, prin măsurile dispuse îngrădind şi chiar suprimând în concret dreptul unor persoane la libertatea de exprimare şi la libera circulaţie.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul C.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâtul a învederat că profilul activităţii sale, desfăşurate în sectorul contrainformaţii economice, nu a avut nicio legătură cu instrumentarea unor cazuri specifice activităţii de informaţii interne, respectiv de propagandă împotriva orânduirii socialiste ori de trecere frauduloasă a frontierei sau de lipsire de dreptul de a călători în străinătate.
Pârâtul a mai arătat că, activând pentru prevenirea săvârşirii unor infracţiuni de sabotaj, diversiune, subminarea economiei naţionale şi scurgerea unor secrete de stat, nu a instrumentat niciun caz specific acestui domeniu prin trimiterea în justiţie sau prin aplicarea altor măsuri coercitive.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, este lucrător al Securităţii orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989 a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Din nota de constatare întocmită de direcţia de specialitate a reclamantului şi din documentele anexate rezultă faptul că pârâtul, prin activitatea desfăşurată ca ofiţer de securitate, a fost implicat în exercitarea unor acţiuni de represiune, care au vizat îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, care justifică reţinerea calităţii de lucrător al Securităţii.
Contrar susţinerilor pârâtului în sensul că nu a avut legătură cu activitatea de informaţii interne, rezultă din actele dosarului că ofiţerul C.L. a pretins şi primit de la persoane recrutate ca informatori nu numai date referitoare la protejarea domeniului economic, ci şi informaţii privind identificarea persoanelor cu manifestări duşmănoase, a celor cu relaţii în rândul cetăţenilor străini sau a românilor fugiţi din ţară, ori a celor care ascultau şi transmiteau ştirile unor posturi de radio considerate reacţionare.
Rapoartele întocmite de pârât, notele informative primite de acesta, acte aflate la dosar, demonstrează că sunt îndeplinite cerinţele art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea de aprobare nr. 293/2008, în sensul că pârâtul, ofiţer angajat al Securităţii, a desfăşurat o serie de activităţi prin care a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, îndeosebi libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare.
În raport de cele expuse mai sus, sentinţa atacată fiind legală şi temeinică, Curtea va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.L. împotriva sentinţei civile nr. 3575 din 6 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 5041/2010. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 5045/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
---|