ICCJ. Decizia nr. 5148/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5148/2010
Dosar nr.4017/202/2009
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 3010 din 22 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 10 lit. a) din Statutul Executorilor bancari, formulată de reclamanta S.C. K. S.R.L. Călăraşi în contradictoriu cu intimata-pârâtă B.R.D. - G.S.G. - Sucursala judeţeană Călăraşi.
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs reclamanta S.C. K. S.R.L. Călăraşi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice.
În prealabil, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.
Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare”.
Din analiza actelor dosarului, se constată că sentinţa recurată a fost comunicată la data de 9 august 2010 şi a fost atacată cu recurs la data de 23 august 2010, depăşindu-se, aşadar, termenul legal de 5 zile de la comunicare prevăzut de textul de lege sus-menţionat.
Potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., "neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei”.
Constatând că recursul nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi că recurenta nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale sancţionatorii sus invocate şi să respingă recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C. K. S.R.L. Călăraşi împotriva Sentinţei nr. 3010 din 22 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2010.
Procesat de GGC - CL
← ICCJ. Decizia nr. 5133/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5149/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
---|