ICCJ. Decizia nr. 559/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 559/2010
Dosar nr. 8110/2/2009
Şedinţa publică din 4 februarie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală Bacău a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (în prezent Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale) anularea deciziei de respingere a proiectului „Calificarea, recalificarea şi perfecţionarea personalului angajat din Judeţul Bacău, în concordanţă cu necesităţile curente de instruire", reevaluarea pre-proiectului aşa cum a fost depus, admiterea acestuia şi înaintarea în următoarea etapă a evaluării.
A mai solicitat reclamanta daune interese în cuantum de 142.298,00 Euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului depus ca urmare a nefinanţării proiectului şi cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat că în cadrul Programului Phare 2006 – Coeziune Economică şi Socială – Dezvoltarea Resurselor Umane – Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi pentru calificarea şi recalificarea forţei de muncă, Phare /2006/081-147.04.02, referinţă 03, Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală Bacău a depus proiectul intitulat „Calificarea, recalificarea şi perfecţionarea personalului angajat din Judeţul Bacău în concordanţă cu necesităţile curente de instruire".
Prin adresa nr. 204 din 30 octombrie 2008, Asociaţia a primit înştiinţare privind respingerea pre-propunerii ce reprezintă un document preliminar cererii de finanţare aferent proiectului deoarece nu a întrunit punctaj minim de 30 de puncte conform pct. 2.3 din Ghidul solicitantului.
Împotriva acestui răspuns a fost formulată contestaţie ce a fost depusă sub nr. 169 din 03 ianuarie 2008, la Organismul Intermediar Regional al Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Regiunea Nord Est, contestaţie respinsă prin adresa nr. 275 din 12 noiembrie 2008.
La data de 11 februarie 2009 reclamanta a depus o precizare la acţiune prin care a solicitat introducerea în cauză a Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane"- Regiunea Nord Est, acesta având calitatea de autoritate de implementare şi fiind parte contractantă a contractului de finanţare nerambursabilă.
La data de 17 februarie 2009, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive precum şi excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi pe cea a inadmisibilităţii pentru lipsa procedurii prealabile.
Prin sentinţa nr. 1990 din 13 mai 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că pârâtul Organismul Intermediar Regional al Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Regiunea Nord Est, emitentul actelor contestate este autoritate publică locală, iar competenţa în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi cu HG nr. 11/2009 care nu califică organismele regionale ca fiind autorităţi centrale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane"- Regiunea Nord Est.
Recurentul a arătat că în raport de art. 18 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu dispoziţiile Ghidului Solicitantului invocat de reclamanta Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală Bacău şi de art. 13 din HG nr. 457/2008 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (M.M.F.P.S.) are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind Autoritate Contractantă, şi că pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane"- Regiunea Nord Est este subordonat ierarhic acestui minister, iar actul administrativ dedus judecăţii este emis de M.M.F.P.S., dar nu în materia contenciosului fiscal pentru a atrage incidenţa art. 10 alin. (1) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Intimatul M.M.F.P.S. a precizat prin întâmpinare că este legală şi temeinică sentinţa recurată, iar apărările intimatei-reclamante Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală Bacău s-au axat pe calitatea de autoritate contractantă a M.M.F.P.S. şi, ca o consecinţă directă, pe competenţa materială a curţii de apel în dezlegarea pricinii.
Examinând cauza prin prisma criticilor enunţate deja cât şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:
Verificându-şi competenţa materială, prima instanţă a reţinut corect şi în acord cu prevederile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată şi de calitatea de autoritate publică locală a Organismului Intermediar Regional pentru Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane"- Regiunea Nord Est, tribunalul este competent a soluţiona cauza.
La argumentele legale expuse clar în considerentele sentinţei aflate în control judiciar se poate adăuga că atât actul nr. 204 din 30 octombrie 2008 prin care reclamanta a fost înştiinţată de respingerea „Pre-propunerii" cât şi cel cu nr. 275 din 12 noiembrie 2008, prin care s-a respins contestaţia sa, sunt acte emise de Organismul Intermediar Regional pentru Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane"- Regiunea Nord Est.
Nu în ultimul rând, trebuie arătat că interpretarea dată de recurent prevederilor pe care instanţa şi-a întemeiat soluţia de declinare a competenţei este una greşită, atâta vreme cât în mod evident textul legal în discuţie se referă, pe de o parte, la competenţa de soluţionare atrasă de calitatea autorităţii emitente şi pe de altă parte, la litigiile de natură fiscală, respectiv cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale precum şi accesorii acestora după un criteriu valoric.
Văzând dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Nord-Est împotriva sentinţei nr. 1990 din 13 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 555/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 563/2010. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
