ICCJ. Decizia nr. 5607/2010. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5607/2010
Dosar nr. 7891/2/2008
Şedinţa publică de la 15 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 8 decembrie 2008, reclamantul T.N. a chemat în judecată M.A.I. şi I.G.P.R., solicitând anularea dispoziţiei din 19 iunie 2008 prin care cel de-al doilea pârât a dispus mutarea sa la I.G.S.U., precum şi reintegrarea în funcţie, cu plata de daune morale.
Ulterior, reclamantul, renunţând la judecată faţă de pârâtul M.A.I., a invocat excepţia de nelegalitate a deciziei şi a decretului prezidenţial emise de Primul Ministru şi respectiv, de Preşedintele României, privind numirea lui P.G. ca inspector general la I.G.P.R. şi respectiv, acordarea gradului de chestor aceleiaşi persoane.
Cauza a fost soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ – prin sentinţa civilă nr. 1583 din 30 martie 2010 prin care a respins ca inadmisibile excepţiile de nelegalitate şi totodată, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că soluţionarea fondului litigiului nu depinde de actele administrative în privinţa cărora s-a invocat excepţia de nelegalitate.
Referitor la petitul principal, instanţa a constatat că dispoziţia contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, respectiv a art. 46 lit. b) din Legea nr. 360/2002, mutarea reclamantului dispunându-se urmare a cererii exprese a acestuia, susţinerile privind constrângerea psihică neavând suport probator.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul T.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a invocat nulitatea absolută a hotărârii, instanţa manifestând lipsă de rol activ şi procedând la judecarea cauzei. prin respingerea probei cu înscrisurile originale solicitate şi fără a avea la dispoziţie actele administrative a căror nelegalitate s-a cerut pe cale de excepţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, o condiţie prealabilă obligatorie pentru admisibilitatea excepţiei de nelegalitate este ca actul ce formează obiectul cauzei pe fond să fie emis în aplicarea actului administrativ a cărui nelegalitate s-a invocat pe cale de excepţie.
În cauză, instanţa de fond a constatat în mod întemeiat că între fondul pricinii şi actele administrative invocate de reclamant ca fiind nelegale nu există legătură juridică pentru a face necesară cenzurarea legalităţii lor în procedura cu caracter accesoriu prevăzută de art. 4 din legea contenciosului administrativ.
Cu privire la fondul litigiului, criticile formulate sunt de asemenea, nefondate, dispoziţia contestată depunându-se la dosarul cauzei, fiind nejustificată şi astfel corect respinsă, solicitarea de a se prezenta toate înscrisurile aflate la dosarul de personal al reclamantului.
Referitor la legalitatea şi temeinicia dispoziţiei nr. 1490/2008, Curtea constată că soluţia instanţei de fond este corectă, actul administrativ contestat fiind emis cu respectarea prevederilor art. 46 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.N. împotriva sentinţei nr. 1583 din 30 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5606/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5608/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
