ICCJ. Decizia nr. 5739/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5739/2010
Dosar nr. 6149/2/2009
Şedinţa publică de la 21 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.N.T.F.C. C.F.R. C. SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat instanţei anularea în tot a actelor din 12 martie 2009 şi din 10 iunie 2009 şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou act, în care să precizeze că permiselor de C.e pe căile ferate române de care beneficiază, cu titlu gratuit, membrii de familie ai salariaţilor, precum şi pensionarii şi membrii lor de familie reprezintă, conform art. 42 lit. e) C. fisc., cupoane de bonuri de valoare ce se acordă cu titlu gratuit, iar contravaloarea acestora este neimpozabilă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin actul din 12 martie 2009 pârâtul a calificat permisele de C.e de care beneficiază, cu titlu gratuit, membrii de familie ai salariaţilor drept avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă şi prin urmare sunt venituri impozabile, conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. f) C. fisc. coroborate cu prevederile pct. 70 lit. d) din R.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a C. fisc. De asemenea, pentru ipoteza permiselor de C.e de care beneficiază pensionarii şi membrii de familie ai acestora, acestea au fost calificate drept venituri din alte surse şi, prin urmare, venituri impozabile, conform art. 78 alin. (1) lit. c) din C. fisc.
A mai arătat reclamanta că, folosindu-se de punctul de vedere exprimat prin actul susmenţionat, organele de control din cadrul A.N.A.F. au început să emită decizii de impunere la nivelul unităţilor din ţară, respectiv la R.T.F.C. Craiova.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia de inadmisibilitate, cu motivarea că înscrisurile contestate de reclamantă nu sunt acte administrative.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios, administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 837 din 16 februarie 2010, a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârât şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că actul din 12 martie 2009 a cărui anulare se solicită este un act de corespondenţă, prin care pârâtul răspunde la o solicitare a A.N.A.F. – D.G.I.F. în legătură cu regimul fiscal al permiselor de C.e.
Acest act reţine instanţa nu constituie un act administrativ, deoarece nu creează, nu modifică şi nu stinge, prin el însuşi raporturi juridice.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamanta S.N.T.F.C. C.F.R. C. SA.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că în mod greşit instanţa a reţinut că actele contestate nu sunt acte administrative în înţelesul dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, reprezentând doar acte de corespondenţă, întrucât natura acestora de act administrativ este recunoscută chiar de către pârât.
Astfel, susţine recurenta, actul din 12 martie 2009 precum şi actul din 10 iunie 2009 au fost emise de pârât, în calitate de autoritate publică, în executarea concretă a celor două acte normative, conducând la emiterea deciziei de impunere din 20 mai 2009 dar şi la respingerea contestaţiei depusă de R.T.F.C. Craiova, la decizia de impunere.
S-a mai susţinut şi că, prin emiterea acestor acte de către Ministerul Finanţelor Publice, recurenta a fost vătămată în drepturile sale, cauzându-i-se un prejudiciu în valoare de 10.265.980 RON, pentru executarea căreia organul fiscal a instituit sechestru asigurator şi a blocat conturile R.T.F.C. Craiova.
Recursul este nefondat.
În fapt, S.N.T.F.C C.F.R. C. SA a formulat cerere de chemare în judecată a Ministerului Finanţelor Publice, solicitând anularea actelor administrative din 12 martie 2009 şi din 10 iunie 2009 emise de această autoritate şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou act, în care să precizeze că permisele de C.e pe căile ferate române de care beneficiază, cu titlu gratuit, membrii de familie ai salariaţilor, precum şi pensionarii şi membrii lor de familie reprezintă, conform art. 42 lit. e) din C. fisc., cupoane de bonuri de valoare, ce se acordă cu titlu gratuit, iar contravaloarea acestora este neimpozabilă.
Pârâtul a invocat excepţia de inadmisibilitate a acţiunii, cu motivarea că actele contestate şi menţionate mai sus sunt acte administrative.
Într-adevăr, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
În cauză, adresa din 12 martie 2009 reprezintă un răspuns al Ministerului Finanţelor Publice la adresa, prin care A.N.A.F. a solicitat un punct de vedere în legătură cu aspectele semnalate în adresa transmisă de D.G.F.P. Dolj.
Acest act, contrar susţinerilor reclamantei, nu creează, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice, prin el însuşi, fapt reţinut în mod corect şi de către instanţa de fond. Cât priveşte împrejurarea că punctul de vedere exprimat prin cele două acte a fost avut în vedere de organul fiscal la efectuarea controlului, control finalizat prin emiterea deciziei de impunere nu are nici o relevanţă juridică în ceea ce priveşte calificarea acestora ca acte administrative.
Faţă de cele ce preced recursul apare ca nefondat şi va fi respins ca atare, hotărârea instanţei de fond urmând să fie menţinută ca temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.N.T.F.C. C.F.R. C. SA împotriva sentinţei civile nr. 837 din 16 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 decembrie 2010
| ← ICCJ. Decizia nr. 5738/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5741/2010. Contencios → |
|---|
