ICCJ. Decizia nr. 863/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.863/2010
Dosar nr. 272/35/2009
Şedinţa publică din 17 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 129 din 29 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. 272/35/CA/2009, s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamanta P.R.A. în contradictoriu cu pârâta C.S.R.U.I. care au aparţinut C.R.R. împotriva deciziei nr. 1921 din 10 noiembrie 2008 emisă de pârâtă, fără cheltuieli.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că din actele dosarului rezultă că supraedificatul din C.F. X, P.R.A. este o construcţie nouă astfel că faţă de dispoziţiile legale arătate nu se poate dispune retrocedarea în natură ci doar acordarea de despăgubiri.
Împrejurarea că nu există autorizaţie de demolare sau de construire nu prezintă relevanţă deoarece prevederile OG nr. 94/2000 se referă doar la construcţiile noi fără a distinge dacă acestea au fost sau nu construite în mod legal.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta P.R.A. criticând sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru următoarele considerente:
- Prima instanţă nu a desemnat că Decizia contestată a fost emisă în condiţiile în care nu s-a dovedit în vreun fel de către autorităţile locale competente faptul demolării vechii clădiri şi a edificării unei construcţii noi.
- Pe terenul de 942 m.p. potrivit cărţii funciare figura o construcţie în care funcţiona şcoala aparţinând P.R.A., construcţie care există astăzi pe teren, cu ocazia procedurii administrative nu s-a făcut dovada faptului că această construcţie nu este identică cu cea veche preluată abuziv.
În drept, art. 304 pct. 7,8 C. proc. civ., intimata C.S.R.U.I. care au aparţinut C.R.R. a formulat întâmpinare, a solicitat respingerea recursului.
Înalta Curte, examinând cererea de recurs, constată că aceasta este nefondată.
Astfel, se reţine că instanţa de fond în mod corect a constatat că din adresa P.C.L. nr. 5202 din 18 septembrie 2008 reiese că pe terenul cu nr. top 60 din C.F. nr. X se află căminul cultural al satului, care a fost construit în anul 1985, vechea clădire fiind demolată în anul 1983.
De asemenea, s-a reţinut şi înscrisul reclamantei - recurente intitulat memoriu în care se arată că „în anul 1985 ambele clădiri au ajuns într-o stare degradabilă".
Cum reclamanta-recurentă nu a dorit să administreze proba cu expertiză construcţii pentru a se stabili vechimea construcţiei în cauză, în mod corect s-a reţinut de instanţa de fond proba cu înscrisuri.
Faţă de cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, se va respinge recursul ca nefon
dat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.R.A. împotriva sentinţei civile nr. 129 din 29 iunie 2009 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 855/2010. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 873/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
---|