ICCJ. Decizia nr. 940/2010. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 940/2010
Dosar nr.478/54/2009
Şedinţa publică din 19 februarie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 183 din 18 mai 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei R.R.A., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi, pe cale de consecinţă a obligat pe aceştia din urmă să elibereze reclamantei titlu de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi să avizeze favorabil acest titlu.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, aşa cum reiese din considerentele hotărârii, următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 18 februarie 2009 reclamanta R.R.A. a solicitat obligarea pârâţilor să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, să semneze certificatul doveditor preschimbat, să-i acorde titlu de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi să continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor, având în vedere că a participat la Revoluţia din Decembrie 1989, fapt necontestat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prin întâmpinarea formulată a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia tardivităţii acţiunii arătând că reclamanta nu a respectat dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificată, că pârâta nu are nicio atribuţie în legătură cu publicarea certificatelor de revoluţionar şi că reclamanta nu a respectat dispoziţiile legale aplicabile revoluţionarilor.
Analizând cu prioritate excepţiile invocate de pârât, prima instanţă a constatat că sunt neîntemeiate.
Acţiunea reclamantei vizează refuzul de soluţionare a unei cereri, prin care a solicitat acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite, situaţie în care nu este necesară efectuarea procedurii prealabile.
Eliberarea noului tip de certificat în vederea acordării uneia din calităţile prevăzute de Legea nr. 42/1990, cade în sarcina pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor care are calitate procesuală în conformitate cu art. 10 alin. (4) din HG nr. 1412/2004.
Pe baza probelor administrate în cauză s-a reţinut că reclamanta a participat la revoluţia din Decembrie 1989, a înregistrat la Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, cu data de 10 august 1996, un dosar pentru obţinerea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite şi că nu i s-a eliberat certificat de revoluţionar din lipsa formularelor tipizate.
Instanţa a constatat că reclamanta a fost vătămată, în drepturile sale recunoscute de lege, prin refuzul de a i se elibera titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi în consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (4) din HG nr. 1412/2004 ce prevăd posibilitatea eliberării noului tip de certificat de revoluţionar, în mod corect a admis acţiunea.
Sentinţa menţionată a fost atacată cu recurs, în termenul legal de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, invocând prevederile art. 304 pct. 8, 9 C. proc. civ., respectiv instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii schimbând înţelesul lămurit şi neîndoielnic al acestuia şi a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal cu încălcarea şi greşita aplicare a legii.
Recurentul reiterează excepţiile invocate la fondul cauzei privind tardivitatea depunerii cererii, lipsa procedurii prealabile, lipsa calităţii procesual pasive.
Recurentul-pârât în dezvoltarea primului motiv de recurs, a arătat că hotărârea cuprinde dispoziţii potrivnice în ceea ce priveşte eliberarea certificatelor de revoluţionar, întrucât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu a fost împuternicit să elibereze certificate de revoluţionar iar prin Legea nr. 341/2004 a fost abilitat doar să preschimbe certificatele de atestare a titlurilor eliberate în baza Legii nr. 42/1990.
Susţine că acţiunea reclamantei este tardivă întrucât doar Comisia pentru aplicarea Legii 42/1990 şi Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, comisii care şi-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997, au putut analiza cererile de acordare a certificatelor de revoluţionar şi a propune Preşedintelui României acordarea titlului şi brevetului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
În privinţa excepţiei lipsei procedurii prealabile susţine recurentul că instanţa s-a aflat în eroare atunci când a constatat că cererea reclamantei vizează doar procedurile privind obţinerea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 situaţie în care nu este necesară procedura prealabilă, făcând abstracţie de procedura specială instituită de prevederile art. 9 alin. (5) din Legea 341/2004, coroborat cu prevederile art. 109 alin. (2) C. proc. civ.
În situaţia respingerii excepţiilor invocate prin cererea de recurs, solicită respingerea acţiunii ca fondată. Recurentul reia aceleaşi apărări formulate prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei precum şi argumentele aduse în susţinerea excepţiilor dirimante mai sus menţionate.
Susţine că prin OUG nr. 184/1999 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 42/1999 a fost abilitat să facă propuneri Preşedintelui României pentru eliberarea titlurilor şi Brevetelor pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 pentru care fosta Comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, a analizat şi a decis atribuirea titlurilor dar nu a mai avut formulare pentru eliberarea de certificate.
Că reclamanta nu deţine documentele care să ateste faptele deosebite înfăptuite în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, care să o detaşeze de marea masă de revoluţionari şi care au dus incontestabil la Victoria Revoluţiei.
Sub un alt aspect, recurentul-pârât a arătat că nici comisiile menţionate nu ar fi putut să propună titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, întrucât reclamanta nu a depus documentele prevăzute de art. 24 din HG nr. 566/1996.
Faptul că potrivit art. 10 alin. (4) din HG nr. 1412/2004, modificată şi completată, pot solicita eliberarea noului tip de certificat şi persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării la acea dată a formularelor tipizate, nu poate fi reţinut de instanţă ca un temei pentru admiterea acţiunii.
Susţine că prin acordarea titlului solicitat, instanţa se interpune în locul Comisiei pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din 1988, astfel că depăşeşte atribuţiile puterii judecătoreşti, fiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ.
Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a formulat recurs împotriva Sentinţei civile nr. 183 pronunţată la data de 18 mai 2009 de Curtea de Apel Craiova, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., care dispune că "termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel".
Hotărârea recurată a fost comunicată la 9 iulie 2009 conform dovezii de comunicare şi recursul a fost înregistrat la 29 iulie 2009.
Înalta Curte constată că excepţia tardivităţii este întemeiată şi pe cale de consecinţă urmează a respinge recursul ca tardiv formulat.
Intimata-reclamantă R.R.A. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Arată că niciunul din motivele invocate de recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu se subsumează prevederilor art. 304 C. proc. civ.
Examinând cauza în raport cu criticile invocate, cu apărările din întâmpinare, precum şi conform art. 3041 C. proc. civ. sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul formulat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta R.R.A. a solicitat ca pârâţii să fie obligaţi să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, să fie semnat certificatul doveditor preschimbat, să i se acorde titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite şi să continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor, invocând un refuz nejustificat de rezolvare a petiţiilor pe care le-a adresat pârâtului în acest sens.
Având un astfel de obiect, acţiunea se încadrează în prevederile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin refuzul nejustificat de rezolvare a cererii.
Legea nr. 554/2004 reglementează un contencios administrativ de plină jurisdicţie, în cadrul căruia instanţa sesizată poate dispune, în cazul admiterii acţiunii, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim vătămat şi repararea pagubei cauzate, obligând autoritatea publică, dacă este cazul, să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris, conform art. 18 alin. (1) din actul normativ menţionat.
Cu privire la motivele de recurs ce vizează excepţia tardivităţii cererii şi lipsa calităţii procesual pasive a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, Curtea constată că sunt neîntemeiate şi în mod corect au fost respinse de instanţa de fond.
Potrivit art. 48 din HG nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, aceasta şi-a încetat activitatea în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 30/1996, publicată în M. Of., nr. 96/13.05.1996.
După acea dată, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, a fost împuternicit, prin art. 5 din Legea nr. 42/1990, aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 184/1999, să facă propuneri pentru eliberarea titlurilor, în cazul în care comisia prevăzută la art. 2 alin. (4) nu a finalizat lucrările în vederea cărora a fost instituită.
După abrogarea Legii nr. 42/1990, prin Legea nr. 341/2004 s-a prevăzut, de asemenea, competenţa Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, de a preschimba certificatele doveditoare eliberate în perioada 1990 - 1997 (art. 9).
Este adevărat că solicitarea intimatului-reclamant nu are ca obiect preschimbarea, ci chiar eliberarea certificatului dar Înalta Curte are în vedere particularităţile cauzei de faţă şi faptul că potrivit art. 10 alin. (4) din HG nr. 1412/2004, mai pot solicita eliberarea noului tip de certificat şi persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calităţile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, documentele necesare, la fosta Comisie pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării la acea dată a formularelor tipizate. În vederea eliberării, solicitanţii urmau să depună la S.S.P.R. şi copia legalizată a documentului din care să rezulte depunerea dosarului la această comisie.
Toate aceste împrejurări de fapt şi de drept conduc la concluzia că acţiunea în contencios administrativ este admisibilă şi este corect formulată în contradictoriu cu recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.
Este de reţinut faptul că în privinţa excepţiei tardivităţii acţiunii este corectă judecata primei instanţe care a reţinut că reclamantei i s-a acordat Certificatul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, ceea ce înseamnă că în termenele prevăzute de lege, reclamanta a depus documentaţia prin care să-şi dovedească această calitate, dar că din motive necunoscute şi care nu sunt imputabile reclamantei, nu i s-a conferit prin decret prezidenţial titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Anterior formulării cererii de chemare în judecată reclamanta-intimată a făcut demersuri pentru analizarea dosarului şi valorificarea drepturilor conferite de lege, Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Recurentul critică hotărârea primei instanţe care a analizat excepţia lipsei procedurii prealabile prin prisma dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, făcând abstracţie de procedura instituită de prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004.
Prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei, pârâtul-recurent a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, mai mult, întrucât acţiunea vizează un refuz nejustificat de rezolvare a cererii în sensul legii contenciosului administrativ, respectiv un act administrativ asimilat nu era necesară efectuarea procedurii prealabile.
Este adevărat că prin OUG nr. 184/1999, recurentul a fost abilitat de legiuitor să facă propuneri Preşedintelui României pentru titlurile pe care fosta Comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 analizase dosarele şi le validase dar nu a mai avut formulare pentru a le elibera certificatele.
În cauză rezultă din analiza întregului material probator că situaţia de fapt este corect reţinută de prima instanţă.
Reclamanta-intimată a participat la Revoluţia din Decembrie 1989, înregistrând la Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, la data de 10 august 1996 dosarul cu documentele pentru obţinerea titlului de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.
Din adeverinţa eliberată de această comisie, rezultă că nu i s-a eliberat certificatul de revoluţionar din lipsa formularelor tipizate, situaţie care este reglementată prin dispoziţiile art. 10 alin. (4) din HG nr. 1412/2004.
Deşi susţine în recurs că dosarul reclamantei nu era complet, din Adresa din 4 februarie 2009 eliberată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ca răspuns la notificarea adresată acestei instituţii, rezultă că dosarul este complet din punct de vedere tehnic, dar nu a fost validat şi transmis Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în vederea avizării favorabile deoarece nu există M. Of. în care reclamanta să figureze că i s-ar fi acordat titlu prin decret prezidenţial al Preşedintelui României.
Aşa cum arată intimata-reclamantă prin întâmpinare susţinerile potrivit cărora nu figurează în M. Of. al României, exced cerinţelor stabilite de art. 10 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin HG nr. 1412/2004, care prevăd, fără a lăsa loc de interpretare că pot solicita eliberarea noului tip de certificat şi persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calităţile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate. În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanţii vor depune la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie.
Întrucât refuzul soluţionării cererii reclamantei are caracter nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în mod corect prima instanţă a admis cererea şi a obligat pârâtul să elibereze certificatul doveditor al calităţii de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - în temeiul art. 18 alin. (1) din legea contenciosului administrativ.
O interpretare contrară ar fi expresia unui formalism excesiv şi ar fi contrară spiritului Legii nr. 42/1990 şi Legii nr. 341/2004 care se referă la cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Pentru toate aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat, conform prevederilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva Sentinţei nr. 183 din 18 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 declarat împotriva aceleiaşi sentinţe, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2010.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 941/2010. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 939/2010. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
