ICCJ. Decizia nr. 1363/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1363/2011
Dosar nr. 624/33/2010
Şedinţa publică din 8 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamanta V.M.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R. obligarea acestuia să emită ordinul de numire în funcţia de director coordonator al C.J.A.P.I.A. Maramureş, începând cu data de 02 noiembrie 2009, precum şi obligarea la plata drepturilor salariale reprezentând salariul de bază şi sporurile ce i se cuvin raportat la funcţia deţinută, pentru luna noiembrie 2009, continuare pentru anul 2010 începând cu luna ianuarie şi în continuare până la revocarea din funcţie.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 2195/2009, emis de M.A.D.R., începând cu data 12 octombrie 2009, i s-a acordat preavizul de 15 zile calendaristice cu menţiunea că la expirarea acestuia încetează prevederile Ordinului nr. 1110/2009 şi contractul de management.
În baza Ordinului nr. 1110/2009 emis de pârât, reclamanta a exercitat atribuţiile funcţiei de director coordonator adjunct, drept câştigat ca urmare a concursului a cărui rezultat a fost consemnat în Procesul verbal nr. 210884 din 22 mai 2009.
La data de 23 octombrie 2009 reclamanta s-a prezentat la concursul organizat de pârât pentru funcţia director coordonator, în urma căruia a fost declarată admisă, conform procesului verbal nr. 213084 din 02 noiembrie 2009, încheiat în urma evaluării cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale, urmând să fie emis actul administrativ de numire în funcţie.
A mai arătat reclamanta că prin Nota de control nr. 261645 din 17 noiembrie 2009 întocmită de C.C.M. s-a constatat că a fost declarată admisă la concursul pentru funcţia de Director coordonator organizat de M.A.P.D.R. din data de 23 octombrie 2009, făcându-se propunerea de numire pe funcţie, urmând ca D.M.R.U. sa dispună emiterea ordinului de numire în funcţie.
La data de 2 decembrie 2009, M.A.D.R. a emis Ordinul nr. 3116/2009, în care conform art. 1 reclamanta a fost numită în calitate de Director coordonator în Cadrul C.J.A.P.I.A. Maramureş dar pe perioada suspendării d-lui U.I.F.
A menţionat reclamanta că în preambulul ordinului menţionat, se face referire la Procesul verbal nr. 213084 din 2 noiembrie 2009 încheiat în urma evaluării cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale a persoanelor care urmează să ocupe funcţii de director coordonator şi director coordonator adjunct în cadrul C.J.A.P.I.A., precum şi la Nota de constatare a Corpului de control a Ministrului nr. 261645/2009.
Reclamanta a arătat că, întrucât a dobândit dreptul de a ocupa funcţia de director coordonator în urma unui concurs, este nelegal ordinul de numire temporară în aceasta funcţie, pe durata suspendării unei alte persoane care era cercetată disciplinar, data emiterii trebuind să fie imediat ulterioară anunţării rezultatului concursului.
S-a mai precizat că, la data de 23 octombrie 2009, a avut loc şi concursul pentru postul de Director coordonator adjunct la C.J.A.P.I.A. Maramureş, iar persoana care a fost declarat admisă a primit ordinul de numire începând cu data de 2 noiembrie 2009 pe durata prevăzuta de OUG nr. 105/2009.
Reclamanta a arătat că, deşi la data de 01 noiembrie 2009, s-a prezentat la serviciu, îndeplinind atribuţiile specifice funcţiei de director coordonator, nu i-au fost achitate drepturile salariale pentru luna noiembrie, pentru luna ianuarie şi în continuare.
Prin sentinţa nr. 254 din 11 iunie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis în parte cererea formulată de reclamanta V.A., a obligat pârâtul să emită Ordinul de numire a reclamantei V.M.A. în funcţia de director coordonator al C.J.A.P.I.A., începând cu data de 28 aprilie 2010 precum şi să-i achite drepturile salariale aferente funcţiei de director coordonator pentru intervalul 2 noiembrie 2009 - 28 aprilie 2010 şi a respins restul pretenţiilor.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut următoarele:
Reclamanta din prezenta cauză a participat la concursul pentru ocuparea funcţiei de director coordonator, concurs organizat în condiţiile OG nr. 105/2009. Acest din urmă act normativ a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. 1629/2009 a Curţii Constituţionale.
A reţinut Curtea Constituţională că acest nou act normativ este supus aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele reţinute în privinţa OUG nr. 37/2009 şi care au fost cuprinse în Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009.
În esenţă, în Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009, se arată că „prin reglementările sale, „afectează" statutul juridic al unor funcţionari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică".
Curtea a constatat că situaţia concretă, strict circumstanţiată cauzei, este necesar a se da eficienţă procedurii de numire a reclamantei în funcţia de director coordonator, procedură întemeiată, este adevărat, pe un act normativ neconstituţional.
Curtea a constatat însă că numirea temporară a reclamantei a fost generată de incertitudinea situaţiei fostului director executiv, U.I.F., a cărui raport de serviciu a încetat în condiţiile OUG nr. 37/2009.
În prezent, aşa cum s-a arătat anterior, actul de încetare a raportului de serviciu, Decizia nr. 601/2009, a fost anulată, iar fostul director nu a cerut reintegrarea, aşa cum impune art. 106 alin. (2) din Legea nr. 188/1999.
Practic, la acest moment, nu mai există niciun impediment pentru menţinerea caracterului temporar pentru funcţia de director coordonator obţinut de către reclamantă prin concurs.
Ordinul nr. 3116/2009 a fost argumentat, sub aspectul caracterului lui temporar, de situaţia fostului director, în prezent lămurită.
La stabilirea drepturilor salariale instanţa a avut în vedere intervalul de timp în care reclamanta a exercitat, în baza Ordinului nr. 3116/2009, funcţia de director coordonator, limitat în timp de data pronunţării deciziei nr. 2133 din 27 aprilie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, moment de la care s-a putut determina cu certitudine că fostul director nu a cerut reintegrarea în funcţia deţinută anterior.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs M.A.D.R.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat, în esenţă, următoarele:
Ca urmare a publicării în M. Of. al României a Deciziei nr. 414 a Curţii Constituţionale, reiterează excepţia lipsei de obiect a acţiunii formulată de reclamanta V.M.A. Potrivit acestei decizii efectele actelor administrative emise în baza OUG nr. 37/2009 şi OUG nr. 105/2009, declarate neconstituţionale, încetează de drept, or, reclamanta deţine funcţia publică de director coordonator adjunct al C.J.P.I.A. Maramureş, fiind numită în funcţie prin Ordinul nr. 1110/2009 în baza OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice.
Instanţa de fond a ignorat rolul activ reglementat de art. 129 alin. (5) C. proc. civ., în sensul că aceasta avea obligaţia să aibă în vedere efectele deciziilor Curţii Constituţionale, cât şi faptul că acestea au statuat că „începând cu data de 28 februarie 2010 continuăsă-şi producă efectele juridice Legea nr. 188/1999 cu conţinutul ei normativ de dinainte de modificările neconstituţionale ce i-au fost aduse prin OUG nr. 37/2009 şi OUG nr. 105/2009".
Prin urmare, funcţia de director coordonator a fost desfiinţată retroactiv, revenindu-se la funcţia de director executiv în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999, cu conţinutul ei normativ anterior modificărilor neconstituţionale ce i-au fost aduse prin cele două ordonanţe de urgenţă amintite.
În această situaţie, M.A.D.R. nu poate emite ordin de numire în funcţia de director coordonator întrucât această funcţie este desfiinţată şi nici ordin de numire a reclamantei în funcţia de director executiv pentru că d-na V.M.A. nu a avut calitatea de funcţionar public, anterior declarării neconstituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă mai sus amintite.
O atare situaţie, ca cea în care se află reclamanta, nu poate fi validată din punct de vedere juridic deoarece un particular nu poate dobândi avantaje în justiţie prin validarea unei nelegalităţi.
În concluzie, actul administrativ individual emis în executarea şi aplicarea unei dispoziţii legale declarate neconforme cu Constituţia înfrânge principiul legalităţii şi, drept urmare, este nelegal, în acest sens, fiind incidente implicit dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Recursul este fondat.
Instanţa de fond şi-a motivat soluţia cu aceea că date fiind circumstanţele particulare ale cauzei, nu există nici un impediment în menţinerea caracterului temporar pentru funcţia obţinută de către reclamantă, situaţie în care a obligat pârâtul să emită ordinul de numire în funcţie a d-nei V.M.A., având în vedere că fostul director executiv U.I.F. nu a solicitat reintegrarea în funcţie, deşi a fost anulat actul administrativ prin care i-au încetat raporturile de serviciu.
Raţionamentul instanţei de fond este eronat.
În pofida acestor circumstanţe particulare, chiar dacă reclamanta a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de director coordonator al C.J.P.I.A. Maramureş, judecătorul fondului a ignorat un aspect esenţial, acela că actul administrativ prin care fusese numită în funcţia de conducere respectivă, Ordinul nr. 1110/2009, a fost emis în baza OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, act normativ care a fost declarat neconstituţional. Neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă amintite are drept consecinţă invalidarea juridică a actelor administrative emise în baza acesteia. Aşadar, funcţia de director coordonator, cum a fost ea reglementată prin OUG nr. 37/2009, a fost desfiinţată, iar reclamanta nu poate valorifica rezultatele concursului la care a participat, chiar dacă pârâtul a numit-o în funcţie pe o perioadă determinată în locul d-lui U.I.F. Este esenţial a se reţine că funcţia de conducere în discuţie a fost creată prin prevederile OUG nr. 37/2009, or acest act normativ fiind declarat neconstituţional, rezultatul este că postul de director coordonator nu mai există, iar reclamanta nu poate fi numită în funcţia amintită, în aceste condiţii. Cum corect a arătat recurentul, reclamanta nu poate fi numită nici pe funcţia de director executiv, la care s-a revenit în temeiul Legii nr. 188/1999, dat fiind că d-na V.M.A. nu poseda statutul de funcţionar public înainte de adoptarea ordonanţelor nr. 37/2009 şi nr. 105/2009.
Aşa fiind, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul M.A.D.R., conform art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi va modifica în tot sentinţa atacată, în sensul că va respinge ca nefondată acţiunea promovată de reclamanta V.M.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.A.D.R. împotriva sentinţei nr. 254 din 11 iunie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot, sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea reclamantei V.M.A., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1360/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1370/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
