ICCJ. Decizia nr. 1472/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1472/2011
Dosar nr. 66/35/2010
Şedinţa publică din 11 martie 2011
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, revizuentul L.D.I. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii B.V.M., C.J. Bihor, C.L. Oradea şi G.R., admiterea cererii şi schimbarea în totalitate a sentinţei 83/ CA din 19 mai 2008 a Curţii de Apel Oradea, în sensul admiterii excepţiei de nelegalitate a H.G nr. 970/2002 privind imobilul situat în Oradea strada I.C. Brătianu, înscris în CF Oradea şi constatării nelegalităţii actului menţionat.
În motivarea cererii, revizuentul a invocat prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., arătând că prin cererea ce a format obiectul dosarului 272/35/2008 al Curţii de Apel Oradea a invocat excepţia de nelegalitate a H.G nr. 970/2002 referitor la includerea top.476/1/a în suprafaţa totală de 533 m.p. dezmembrat în top. 476/1/a/IV aferent ap. 3 şi 4 proprietatea sa, înscrise în CF individual 7306X Oradea şi CF individual 7306Y Oradea, proprietatea publică a S.R., reprezentând în fapt imobil clădire birouri C.J. Bihor, situat în Oradea strada I.C. Brătianu. Prin sentinţa 340/ CA din 5 mai 2009 a Tribunalului Bihor rămasă definitivă şi irevocabilă, a fost admisă excepţia de nelegalitate a Hotărârii C.J. Bihor nr. 58/2005 cu privire la acelaşi imobil, proprietatea sa.
Prin notele de şedinţă depuse la dosar, intimatul G.R. a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, având în vedere Decizia 4613 din 10 decembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia este înlăturată aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea 554/2004 şi ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007 cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 şi a cărui legalitate a fost contestată pe calea excepţiei de nelegalitate.
Prin întâmpinare, intimatul J. Bihor – C.J. Bihor a invocat excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Oradea, excepţie respinsă de instanţă la termenul din 1 martie 2010, şi excepţia tardivităţii introducerii cererii de revizuire, iar pe fond, a cerut respingerea revizuirii la inadmisibilă.
2. Hotărârea Curţii de ape.
Prin sentinţa nr. 98/ CA din 8 martie 2010, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia tardivităţii şi cererea de revizuire a sentinţei nr. 83/ CA/19 mai 2008 a Curţii de Apel Oradea, formulată de revizuentul L.D.I. în contradictoriu cu intimaţii B.V.M., J. Bihor – C.J. Bihor, S.R. prin C.L. Oradea şi G.R.
3. Considertentele reţinute de prima instanţă în motivarea soluţiei sale
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele.
Cu privire la excepţia tardivităţii introducerii cererii de revizuire, prima instanţă a reţinut că, în speţă, înscrisul doveditor invocat de revizuent, reţinut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, îl constituie sentinţa nr. 340 din 5 mai 2009 pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosar 891/111/2008, prin care s-a admis excepţia de nelegalitate a Hotărârii consiliului judeţean nr. 58/2007 privind corectarea suprafeţelor la unele imobile (clădiri şi terenuri) care fac parte din domeniul public şi privat al judeţului Bihor, iar raportat la data rămânerii irevocabile a hotărârii, înscris doveditor (17 decembrie 2009 şi ziua pronunţării deciziei Curţii de Apel Oradea nr. 719/ CA din 17 decembrie 2009-R) cererea de revizuire este formulată în termenul legal de o lună.
Pe fondul cererii, prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 322 pct. 5 C. proc. civ., întrucât înscrisul doveditor, reprezentat de sentinţa 340 din 5 mai 2009 a Tribunalului Bihor, nu a existat la data când a fost pronunţată hotărârea ce se cere a fi revizuită, respectiv sentinţa 83/ CA din 19 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, el a apărut după pronunţarea hotărârii, or, în art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ., se vorbeşte de descoperirea înscrisului care a fost reţinut de adversar sau care nu a putut fi înfăţişat dintr-o cauză mai presus de voinţa părţii interesate.
Concluzionând, judecătorul fondului a reţinut că şi cerinţa ca înscrisul să fie determinant pentru pronunţarea unei alte soluţii de către instanţă, vizează tot situaţia unui act existent la data pronunţării hotărârii, necunoscut însă de instanţa de fond la acel moment şi nu situaţia unui înscris emis după pronunţarea hotărârii ce se cere a fi revizuită.
4. Recursul declarat în cauză
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, revizuentul L.D.I. a declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
În principal, recurentul solicită casarea sentinţei şi trimiterea cauzei în vederea soluţionării pe fond a cererii de revizuire formulată în baza art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Recurentul-revizuent nu şi-a structurat criticile în motivele de recurs invocate, iar în motivarea căii de atac expune situaţia de fapt cu care a sesizat instanţa de judecată în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. şi arată că în mod greşit a fost respinsă solicitarea sa, pe considerentul că hotărârea invocată, sentinţa nr. 340/111/2005 a Tribunalului Bihor nu îndeplineşte cerinţele legale, deoarece ea nu exista la momentul pronunţării sentinţei nr. 83/ CA din 19 mai 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a cărei revizuire a solicitat-o.
În acest sens face trimitere la Decizia nr. 793 din 27 aprilie 1985 pronunţată de fostul Tribunal Suprem şi arată că invocarea excepţiei de nelegalitate pentru ambele acte, atât H.C.J. nr. 58/2005 cât şi HG nr. 970/2002 s-a făcut la data de 25 februarie 2008, adică anterior pronunţării sentinţei nr. 83/ CA din 19 mai 2008 a Curţii de Apel Oradea, a cărei revizuire a solicitat-o.
5. Apărarea intimatului
Prin întâmpinare, intimatul J. Bihor – C.J. Bihor a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu motivarea că, în speţă, nu sunt întrunite cumulativ condiţiile expres reglementate de lege pentru promovarea cererii de revizuire în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată, în raport cu motivele invocate de recurent, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul nu este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare care urmăreşte îndreptarea erorilor de fapt şi respectiv retractarea hotărârii în care starea de fapt stabilită nu corespunde adevărului obiectiv, putând fi exercitată pentru motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Reclamantul L.D.I. a învestit curtea de apel cu o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. conform prevederii legale menţionate, constituie motiv de revizuire descoperirea după darea hotărârii a unor înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică ori care nu au putut fi înfăţişate din motive mai presus de voinţa părţilor.
Prima situaţie prevăzută de textul de lege citat are în vedere îndeplinirea cumulativă a condiţiilor enumerate în mod corect prin hotărârea recurată.
Cu privire la cerinţa că înscrisul descoperit să fie nou într-adevăr se admite aşa cum susţine şi recurentul cu trimiterea la practica judiciară menţionată, că are valoare de înscris nou hotărârea judecătorească obţinută pe baza unei acţiuni introdusă înainte de soluţionarea definitivă a litigiului, în care se cere revizuirea, cu motivarea că hotărârea nu putea fi înfăţişată în acel litigiu, întrucât nu era în putinţa părţii să determine pronunţarea ei la o dată anterioară, spre a fi în măsură a se servi de ea.
Cu toate acestea printre condiţiile de admisibilitate a acestui caz de revizuire se numără şi aceea ca înscrisul să fie determinant, apt să conducă la pronunţarea unei soluţii contrare celei atacate.
Aceasta înseamnă că dacă înscrisul ar fi fost cunoscut de instanţa a cărei hotărâre este atacată, ar fi putut duce la pronunţarea unei alte soluţii.
Revizuentul a indicat, ca act nou în accepţiunea art. 322 pct. 5 C. proc. civ., sentinţa nr. 340/ CA din 5 mai 2009 a Tribunalului Bihor rămasă irevocabilă prin care s-a admis excepţia de nelegalitate a H.C.J. nr. 58/2005, privind corectarea suprafeţelor la unele imobile care fac parte din domeniul public şi privat al Judeţului Bihor.
În cauză nu este îndeplinită condiţia ca înscrisul invocat prin revizuire să fie determinant în sensul prevederilor legale invocate, întrucât nu atestă o altă situaţie de fapt decât cea avută în vedere de instanţă cu ocazia soluţionării excepţiei de nelegalitate a HG nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al Judeţului Bihor.
Actele administrative supuse analizei instanţei de judecată vizează probleme diferite, sunt adoptate de autorităţile administrative diferite, iar soluţia pronunţată în dosarul nr. 891/2008 a Tribunalului Bihor nu este de natură a conduce la retractarea sentinţei nr. 83 din 19 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea prin care s-a respins excepţia de nelegalitate a HG nr. 970/2002.
2. Soluţia pronunţată în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) cu referire la art. 322 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, constatând că nu există motiv de reformare a sentinţei prin care s-a respins cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.D.I. împotriva sentinţei nr. 98/ CA din 8 martie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1436/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1481/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
---|