ICCJ. Decizia nr. 1495/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1495/2011
Dosar nr. 80/57/2010
Şedinţa publică de la 11 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia – secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta C.M., reprezentată prin mandatar Asociaţia de Psihiatrie Arizona, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 8742 din 06 iulie 2009 şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de încadrare a reclamantei într-un grad de handicap grav permanent, cu asistent personal.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat faptul că pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi în mod greşit nu a acordat asistent personal şi încadrare cu caracter permanent, întrucât boala de care suferă nu se remite, fiind luată în evidenţele comisiei judeţene încă din 2007.
Prima instanţă a stabilit cadrul procesual în contradictoriu şi cu emitentul certificatului de încadrare în grad de handicap - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului judeţean Hunedoara, reţinând că această autoritate are calitate procesuală pasivă în cauză.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap - Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că handicapul de care suferă reclamanta nu este ireversibil şi se impune o nouă verificare, după un an, a stadiului bolii.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 129/F/CA din 4 mai 2010, Curtea de Apel Alba Iulia – secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta C.M., prin mandatar, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara.
3. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea primei instanţe
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamanta a fost încadrată începând cu anul 2007 în grad de handicap grav cu asistent personal, pentru handicap 5, cod boală F20-F72 pe o perioadă de 12 luni, la revizuirea din anul 2009 i s-au solicitat mai multe acte şi prezentarea la comisie, în vederea efectuării evaluării conform art. 46 şi următoarele din H.G. nr. 268/2007, iar la data de 30 martie 2009 s-a dispus încadrarea acesteia în grad de handicap grav prin Certificatul din 30 martie 2009 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara, cu valabilitate 6 luni şi termen de revizuire la 31 august 2009.
Împotriva refuzului de încadrare în grad de handicap permanent, reclamanta a formulat contestaţie la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, care, prin Decizia nr. 8742 din 6 iulie 2009, a admis în parte contestaţia, prelungind durata de valabilitate la 12 luni, cu termen de revizuire în martie 2010, reţinând în considerentele acestei decizii ca la data revizuirii, reclamanta să prezinte internare la psihiatrie şi instituirea formelor de punere sub interdicţie.
Prima instanţă a reţinut că potrivit Instrucţiunilor Metodologice ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, schizofrenia în formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului cu potenţial antisocial şi care au instituită punerea sub interdicţie, creează handicap ireversibil şi se poate emite certificat de persoană cu handicap cu caracter permanent, la a doua examinare.
Astfel, a reţinut că reclamanta este la a doua examinare, însă nu are instituită punerea sub interdicţie, aşa încât în mod corect Comisia Superioară nu a acordat certificatul de încadrare în grad de handicap cu caracter permanent şi a recomandat familiei ca la următoarea examinare să se instituie punerea sub interdicţie, apreciind că este necesar ca, la sfârşitul perioadei de valabilitate de un an a încadrării, reclamanta să urmeze recomandările comisiei superioare.
Totodată, prima instanţă a considerat, faţă de faptul că reclamanta contestă numai parţial actele de încadrare în grad de handicap, cu privire la caracterul revizuibil al încadrării, acte confirmate de Comisia superioară, că aceasta nu poate invoca nelegala compunere a comisiei judeţene pentru că nu este în interesul său să invoce un motiv care ar atrage anularea în întregime a actului, câtă vreme doreşte să conserve o parte importantă a acestuia.
4. Recursul declarat în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, prin mandatar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, că în mod greşit prima instanţă a respins cererea sa privind efectuarea unei expertize medico-legale, care să stabilească, pe baza actelor medicale, dar şi în urma examinării sale, dacă boala de care suferă se înscrie în deficienţă gravă şi dacă aceasta se încadrează în gradul de handicap grav permanent cu asistent personal, dacă este ireversibilă. A precizat că această probă se impune întrucât a contestat decizia emisă doar sub aspectul că nu este permanentă, or, solicitarea sa este în sensul de a se elibera o decizie nerevizuibilă, conform normelor în vigoare, considerând astfel că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.
Totodată, a susţinut că boala de care suferă este ireversibilă, or, pârâtele nu au ţinut cont de propriile instrucţiuni metodologice (800/2008) în funcţie de care trebuiau să-i acorde certificat sau decizie cu caracter permanent, deci nerevizuibilă, iar punerea sub interdicţie nu are legătură cu valabilitatea certificatului emis, pentru că, aşa cum de altfel şi prima instanţă a reţinut, se află la a doua examinare şi are dreptul, potrivit instrucţiunilor menţionate, la un certificat cu valabilitate permanentă. Or, punerea sub interdicţie este o măsură adiacentă şi se supune altor reguli şi prevederi legale, necondiţionând permanenţa certificatului, cum greşit a apreciat instanţa de fond, astfel că refuzul pârâtelor este unul nejustificat.
De asemenea, a învederat că Serviciul de evaluare complexă din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara, cât şi comisiile pârâte şi-au depăşit atribuţiile prevăzute de lege, cerându-i în plus acte medicale şi neţinând cont de cele existente.
La notele de şedinţă depuse la dosar, prin care recurenta-reclamantă a reiterat criticile din recurs, precizând că nici prin ancheta socială nu s-a recomandat măsura punerii sub interdicţie, iar prin raportul de evaluare complexă s-a arătat doar că necesită asistent personal, a ataşat adeverinţa medicală din 15 februarie 2011 din care rezultă că boala de care suferă este în formă avansată şi că necesită îngrijire permanentă.
5. Apărarea intimatei-pârâte
Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului judeţean Hunedoara a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate, ca fiind legală şi temeinică.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate
Recurenta-reclamantă C.M. a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ decizia de încadrare în grad de handicap din data de 6 iulie 2009 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi prin care a admis în parte contestaţia formulată împotriva certificatului din data de 30 martie 2009 prin care reclamanta a fost încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, cu valabilitate 6 luni şi termen de revizuire la 31 august 2009 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara.
Prin actul administrativ individual atacat s-a menţinut încadrarea recurentei în gradul de handicap grav, cu asistent personal, încadrare realizată de Comisia de specialitate locală, însă s-a prelungit durata de valabilitate la 12 luni, cu termen de revizuire în martie 2010, reţinând în considerentele acestei decizii ca la data revizuirii, reclamanta să prezinte internare la psihiatrie şi instituirea formelor de punere sub interdicţie.
Nemulţumirea recurentei rezidă din împrejurarea că solicitarea sa este în sensul de a se elibera o decizie nerevizuibilă, conform normelor în vigoare, întrucât boala de care suferă este ireversibilă, or, pârâtele nu au ţinut cont de actele medicale existente şi de propriile instrucţiuni metodologice, în funcţie de care trebuiau să-i acorde certificat sau decizie cu caracter permanent, deci pe termen nelimitat, fără a fi condiţionată de punerea sub interdicţie, care nu are legătură cu valabilitatea deciziei emise, aceasta fiind o măsură adiacentă ce se supune altor reguli şi prevederi legale. În plus, a arătat că instanţa de fond i-a respins cererea privind efectuarea unei expertize medico-legale, care ar fi lămurit aceste aspecte.
Înalta Curte constată că o expertiză medico-legală pentru lămurirea unor aspecte de specialitate necesare dezlegării cauzei se încadrează în prevederile art. 201 şi art. 129 alin. (5) C. proc. civ. şi având în vedere că recurenta-reclamantă, care justifică un interes legitim, a solicitat o astfel de probă, apreciază că în mod nejustificat prima instanţă a respins cererea acesteia, constatând astfel că judecătorul fondului a încălcat principiul rolului activ.
În plus, în determinarea caracterului permanent sau revizuibil al deciziei de încadrare în grad de handicap, autoritatea emitentă dispune de o marjă de apreciere, în cadrul căreia poate opta, în raport cu criteriile medicale şi psihosociale, ţinând seama de datele individuale supuse evaluării, însă instanţa de judecată, analizând legalitatea actului administrativ, are în vedere întregul material probator, inclusiv probele administrate pe parcursul derulării procesului.
Aşadar, cu ocazia rejudecării, instanţa de control judiciar consideră că este necesară administrarea de probe noi care să fie coroborate. Pentru a se stabili dacă boala de care suferă recurenta, înscrisă în lista afecţiunilor la capitolul 1, subcapitolul IV „Schizofrenia .” din criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992/2007 al M.S.P., determină efectele indicate în aceste criterii pentru încadrarea acesteia în gradul de handicap grav permanent cu asistent personal, se impune, în virtutea rolului activ consacrat prin art. 129 alin. (5) C. proc. civ., ca instanţa de fond să dispună efectuarea unei expertize medico-legale.
2. Soluţia pronunţată în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul formulat, va casa sentinţa atacată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.M. împotriva sentinţei nr. 129/F/CA din 4 mai 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1491/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1496/2011. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
